Potrivit unui nou studiu, realizat de experți din cadrul Universității din Reading și Centrul de Ecologie și Hidrologie din Marea Britanie, scurgerile pot ascunde un pericol important, scrie Science Alert. 

Ei au analizat ecosistemul din scurgeri. Pentru studiu, au folosit mostre extrase din 250 de „comunități fungice din scurgerile din băi”, de pe campusul unei universități.

Pericolul care s-ar ascunde în scurgerea de la chiuvetă

Studiul a fost condus de către Soon Gweon. În total, mostrele au provenit din 20 de clădiri diferite ale universității. Fiecare mostră avea detalii despre locație, scop, genul băii din care a fost extrasă (pentru bărbați sau femei) și dacă apa care curgea era rece sau caldă. 

Pentru a studia pericolul care s-ar ascunde în scurgerea de la chiuvetă, experții au extras ADN din mostre, cu ajutorul unei tehnici de amplificare a reacției în lanț de polimerază (PCR). Astfel, ei au putut identifica ce specii de bacterii și ciuperci se aflau în scurgeri.  

Potrivit rezultatelor, în scurgeri se aflau „jungle” de diversitate fungică. Astfel de medii sunt ideale pentru dezvoltarea acestor comunități fungice diverse. Un alt factor important e faptul că aceste comunități erau similare, indiferent de locație și celelalte elemente de diferențiere. 

Află care sunt și cele mai murdare lucruri din casă – ce obiecte ascund bacterii, la care nu te-ai fi gândit.

În total, în scurgeri se aflau 375 de genuri de ciuperci, din mai multe clase și familii. Aceste ciuperci făceau parte din 7 încrengături diferite. În ciuda diversității din fiecare scurgere, toate comunitățile aveau profiluri taxonomice surprinzător de similare. Astfel, nu existau foarte multe diferențe între chiuvete. 

Experții care au identificat pericolul care s-ar ascunde în scurgerea de la chiuvetă nu știu exact de ce există această similaritate. O teorie e că acesta ar fi rezultatul unei „utilizări similare”. Chiuvetele studiate erau folosite mai ales pentru spălarea mâinilor. Experții cred că toți cei care au utilizat aceste chiuvete ar fi putut fi expuși la acești microbi. 

Ce specii de microbi au fost descoperite în scurgeri

„Ne petrecem aproximativ 90% din timp în interior, așa că suntem expuși la ciupercile din case și de la locul de muncă,” a declarat Gweon. „Pentru cei mai mulți oameni, aceasta nu e o problemă. Dar pentru cei care au probleme cu imunitatea, anumite specii fungice pot cauza infecții serioase.” 

Studiul sugerează că aceste scurgeri reprezintă medii ideale pentru dezvoltarea acestor microbi. În plus, alte specii ar putea fi identificate în aceste locuri, ce pot îmbolnăvi oamenii, pericolul real care s-ar ascunde în scurgerea de la chiuvetă. 

Află și de ce răcim mai des iarna – experții au în sfârșit un răspuns.

„Nu e o surpriză să descoperim ciuperci într-un mediu cald și umed. Dar chiuvetele și scurgerile până acum nu au fost băgate în seamă drept rezervoare pentru aceste microorganisme,” a continuat Gweon. „Pate fi o descoperire foarte importantă pentru cei care voi să îi ajute pe cei care au probleme cu imunitatea să evite infecțiile cu unii dintre acești patogeni oportuniști, ce s-ar putea ascunde în chiuvete, precum Fusarium.” 

Microbii din chiuvete trebuie să fie și rezistenți. Au de-a face cu apă fierbinte și diferențe ale nivelului de aciditate. Unele ciuperci pot chiar să folosească substanțele din săpun pentru a se hrăni. 

În scurgerea de la chiuvetă se poate găsi și Exophiala

Potrivit studiului despre pericolul care s-ar ascunde în scurgerea de la chiuvetă, experții au identificat și ciuperci din categoria Exophiala. În Exophiala sunt incluse specii terestre și acvatice. 

„Speciile Exophiala pot fi considerate patogeni oportuniști ce duc la infecții cutanate superficiale,” susțin experții. Chiar dacă pentru cei mai mulți oameni, reprezintă un risc mic, chiar și în cazul unei infecții, persoanele care au probleme cu imunitatea se află într-un pericol mai mare.

Experții susțin că au existat cazuri de „infecții sistemice fatale” de la astfel de patogeni, ce se găsesc și în scurgerile de la chiuvete. Studiul a fost publicat în jurnalul Environmental DNA.