De ce răcim mai des iarna. Experții au în sfârșit un răspuns

Se pare că aerul rece ar avea un impact semnificativ asupra răspunsului sistemului imunitar din nas, scrie CNN. 

„E prima dată când avem o explicație biologică, moleculară, despre un factor al răspunsului imunitar, ce pare să fie limitat de temperaturile scăzute,” a declarat dr. Zara Patel, din cadrul Universității Stanford. Patel nu a fost implicată în studiu.

De ce răcim mai des iarna

Potrivit studiului, reducerea temperaturii din nas cu doar 5 grade Celsius omoară aproximativ 50% dintre miliardele de celule care se luptă împotriva virusurilor și bacteriilor, ce se găsesc în nări. Studiul a fost publicat în The Journal of Allergy and Clinical Immunology.

Studiul explică de ce răcim mai des iarna, sezon în care crește numărul cazurilor cu boli respiratorii, precum gripa.  

„Aerul rece e asociat cu o creștere a infecțiilor virale pentru că, în esență, ți-ai pierdut jumătate din imunitate doar prin acea scădere mică a temperaturii,” a declarat dr. Benjamin Bleier, din cadrul Școlii Medicale Harvard. 

„E important să ne amintim că acestea sunt studii in vitro. Ceea ce înseamnă că deși s-a folosit țesut uman în laborator pentru a studia răspunsul imunitar, nu e un studiu care a fost efectuat în nasul cuiva,” a continuat Patel. „De multe ori, descoperirile din studiile in vitro sunt confirmate in vivo, dar nu întotdeauna.” 

Pentru a afla de ce are loc acest fenomen iarna, Bleier, co-autorul Mansoor Amiji și echipa lor au studiat cum e afectat țesutul uman în laborator. 

Un virus sau o bacterie respiratorii invadează nasul, punctul principal de intrare în corp. Instant, partea din față a nasului detectează microbul, înainte ca țesutul din spatele nasului să afle de intrus, potrivit echipei. În acel punct, celulele din nas încep să creeze imediat miliarde de copii simple ale lor. Acestea poartă denumirea de vezicule extracelulare și pot explica de ce răcim mai des iarna. 

„Veziculele extracelulare nu se pot divide precum celulele. Dar sunt un fel de mini-versiuni ale celulelor, create special pentru a ucide aceste virusuri,” a declarat Bleier. „Veziculele au rolul de momeală. Așa că atunci când inhalezi un virus, acesta se prinde de aceste momeli, în loc să se prindă de celule.” 

Cum e afectat sistemul imunitar în sezonul rece 

Aceste vezicule extracelulare sunt, ulterior, expulzate în mucus, unde microbii sunt opriți înainte să ajungă la destinație și să se multiplice. 

„E o parte, dacă nu chiar toată partea, a sistemului imunitar, ce părăsește corpul pentru a combate bacteriile și virusurile înainte ca acestea să intre în corp,” a continuat Bleier. Miliardele de vezicule se strâng după aceea în jurul microbilor. 

În cazul unui atac, nasul produce cu 160% mai multe vezicule extracelulare, cu ajutorul cărora experții pot explica de ce răcim mai des iarna. Aceste vezicule au și mai mulți receptori pe suprafață decât celulele originale. Astfel, au o abilitate mai mare de a opri virusurile înainte să se prindă de țesut. 

„Imaginați-vă receptorii drept niște mâini mici care sunt întinse. Și încearcă să prindă particulele virale pe măsură ce le inhalezi,” a declarat Bleier. „Și am descoperit că fiecare veziculă are cu până la 20 de ori mai mulți receptori pe suprafață. Așa că sunt foarte lipicioase.” 

În sezonul rece, temperatura din interiorul nasului scade 

Celulele din corp conțin micro ARN, ce ucide microbii. Veziculele extracelulare au de 13 ori mai multe micro-secvențe de ARN decât celulele normale, ce poate explica de ce răcim mai des iarna. 

Bleier și echipa sa au expus participanții din studiu la temperaturi de 4.4 grade Celsius, timp de 15 minute. După aceea, au măsurat condițiile din cavitățile nazale. 

„Ce am descoperit e că atunci când ești expus la aerul rece, temperatura din nas poate să scadă cu până la 9 grade Fahrenheit. Și această temperatură e de ajuns să elimine toate acele avantaje imunitare din nas,” a declarat Bleier. 

Potrivit experților, temperatura scăzută din vârful nasului a dus la o scădere de 42% a veziculelor extracelulare produse. 

„În mod similar, în fiecare veziculă există o cantitate cu jumătate mai mică de micro ARN. Și poți să ai cu 70% mai puțin receptori pe fiecare veziculă. Ceea ce înseamnă că sunt mult mai puțin lipicioase,” a continuat Bleier.