Unul dintre orașele afectate e Hobyo, fondat în secolul 13, în timpul imperiului Ajuran. Deși Somalia e responsabilă de mai puțin de 0.08% din emisiile de gaze cu efect de seră din lume, e una dintre cele mai vulnerabile țări din punct de vedere al climatului, scrie The Guardian.

Țara e afectată de secetă, vânt puternic și eroziunea solului, efecte ale încălzirii globale. Experții se tem că aceste efecte se vor înrăutăți în următoarele decenii. 

Orașele „înghițite de nisip”

Astfel, Somalia riscă un exod al populației și condiții apropiate de foamete. Oamenii de pe coastă sunt cei mai vulnerabili la furtunile de nisip. Până acum, în orașele „înghițite de nisip”, au dispărut spitale, școli, magazine și case. 

În Hobyo, unde trăiesc aproape 11.000 de oameni, un spital construit de un localnic, Sheikh Hassan Hussein, a fost îngropat în nisip la doar 1 an după ce a fost construit în 2018. Există temeri că și spitalul principal al orașului va fi acoperit de dune. Nisipul deja are o înălțime de 1 metru în jurul unora dintre pereții exteriori. 

„Vântul e unul dintre factorii face e afectat de schimbarea climei,” a declarat Mohamed Mohamud, din cadrul organizației Greenwatch Trust. „Dacă întrebi comunitățile de pe coastă, susțin că vântul e mai puternic ca niciodată, în comparație cu acum 30 de ani. Spun că vânt puternic exista și înainte, dar acum e mai rapid.” 

Încălzirea globală și schimbarea climei provoacă această problemă, susțin experții. Ca urmare, orașele sunt „înghițite de nisip”. În 2023, va avea loc și fenomenul El Nino, ce pune vieți în pericol la nivel global.

„Schimbarea climei e problema principală. Oricând temperaturile globale cresc, avem numeroase obstacole de mediu, precum seceta,” a declarat Abdilatif Hussein Omar, profesor din cadrul Universității Naționale din Somalia. „Dacă oamenii care trăiesc în acele zone ar avea parte de mai multă ploaie, eroziunea coastei nu ar avea loc la așa un nivel.” 

Încălzirea globală pune în pericol comunități întregi

„Nu există nicio infrastructură inteligentă pentru aceste zone de coastă,” a declarat Mohamud. „Nu există un plan, nu există legi. Așa că, din cauza acestor factori, oamenii își vor pierde casele, spitalele și școlile.” 

Defrișările reprezintă un alt factor. Lemnul e folosit pentru a construit case și pentru a găti. Acest fenomen duce la eroziunea solului și la eliminarea elementului care proteja pe vremuri orașul de furtuni, potrivit lui Sharif Mohamed Ali, care trăiește în Hobyo, unul dintre orașele „înghițite de nisip”. 

Află și de ce Africa se rupe în 2, potrivit experților.

„Atunci când era la putere guvernul Siad Barre, defrișările erau controlate și doar anumiți indivizi, care aveau actele în regulă de la guvern, aveau voie să defrișeze. Dar după colapsul guvernului în 1991, au fost distruse legi și ordinea. Ceea ce a dus la un nivel extraordinar de defrișări ilegale. Care continuă și azi,” a declarat Ali. 

„Defrișările au loc într-o zonă numită Dhembal, care e la 35 de kilometri de Hobyo,” a continuat Ali. „Aproape toți copacii au fost tăiați. Și cu toate secetele care apar mai des, zona suferă.”