Unii experți cred că primele forme de viață de pe Pământ ne-ar fi colorat planeta în nuanțe de mov, în locul celor albastre și verzi de azi. Aceasta e cunoscută drept teoria „Pământului Mov” și sugerează că organismele unicelulare au depins de o moleculă mai puțin complexă decât clorofila pentru a obține energie de la Soare.
Teoria „Pământului Mov” ar fi adevărată. Ce a pățit planeta noastră în trecut
Experții susțin că teoria „Pământului Mov” ar fi adevărată și că planeta noastră ar fi avut această nuanță în trecut, în locul celei albastre de acum.

Potrivit unor studii NASA, aceasta ar fi fost retinalul. Ca urmare, aceste forme de viață ar fi avut culoarea mov, scrie Earth.com.
Conceptul a fost investigat și de către dr. Edward Schwieterman, din cadrul Universității din California, și prof. Shiladitya DasSarma, din cadrul Universității din Maryland.
Teoria „Pământului Mov” ar fi adevărată
Clorofila e un pigment verde cu ajutorul cărora plantele, algele și unele bacterii folosesc razele Soarelui pentru a produce energie. De aici și culoarea lor verde vibrantă. Clorofila e necesară fotosintezei. Prin acest proces, razele Soarelui sunt transformate în energie.
Fără clorofilă, lumea așa cum o cunoaștem azi nu ar exista. Reprezintă primul pas în producerea oxigenului pe care îl respirăm și producerii hranei pe care o consumăm. Această moleculă absoarbe lumină, mai ales din spectrul roșu și albastru, dar reflectă verde. Din acest motiv, frunzele și plantele par verzi.
Dar, în lipsa acestei molecule, teoria „Pământului Mov” ar fi adevărată. În timp ce plantele moderne se bazează pe clorofilă, cele din trecut s-ar fi bazat pe retinal. Clorofila se găsește în mici celule, numite cloroplaste. În acestea are loc și fotosinteza.
Retinalul e mai simplu și era mai comun pe Pământ atunci când nivelul de oxigen era scăzut. În acea perioadă, cerul era întunecat. Dar experții cred că razele Soarelui erau îndeajuns de abundente pentru acești microbi mov.
Multe dintre aceste organisme făceau parte din grupul arheelor, viețuitoare care se pot dezvolta în medii ostile și prea extreme pentru cele mai multe forme de viață. Un exemplu notabil e halobecterul, ce are o culoare mov. Acest organism trăiește în cele mai sărate zone din anumite lacuri.
În ciuda denumirii, halobacterul nu e o bacterie. Ci o arhee, care folosește fotosinteza într-un mod mai puțin cunoscut. Absoarbe undele verzi de lumină prin retinal, după care reflectă roșu și albastru. De aici și nuanța de mov.
Așa că unii experți cred că teoria „Pământului Mov” ar fi adevărată. Astfel de organisme puteau trăi în trecutul extrem al planetei noastre.
Alte planete ar putea avea organisme similare
Potrivit experților, pe unele exoplanete ar putea trăi organisme similare, care se bazează pe retinal pentru a supraviețui.
„Dacp teoria „Pământul Mov” ar fi adevărată și organismele mov dominau planeta la început, atunci e posibil să mai găsim o planetă care se află în primele etape de evoluție,” susține DasSarma.
Semnalele color din aceste lumi îndepărtate ar putea aduce noi dovezi cu privire la potențiale forme de viață. Fotosinteza bazată pe retinal ar putea fi un pas universal în evoluție.
Deși Pământul e acum mai ales verde și albastru, există încă unele locuri care sunt mov. Printre acestea se numără și Marea Moartă, unde trăiește halobacterul. Acești microbi se dezvoltă în medii cu o concentrația mare de sare.



















