Gheața marină din Arctica ar putea să dispară în curând. Fenomenul îngrijorător ar avea loc mai repede decât se așteptau experții

Studiul a fost publicat în jurnalul Nature  Communications. Potrivit rezultatelor, gheața marină din această regiune ar putea să dispară complet în timpul lunii septembrie, începând chiar cu anii 1930, scrie CNN. 

Chiar dacă se vor lua măsuri drastice de combatere a încălzirii globale, gheața tot ar fi în pericol până în deceniul 2050.

Gheața marină din Arctica ar putea să dispară în curând

Arctica ar putea să rămână fără gheaţă în zonele sale marine încă din anii 2030. E mult mai devreme decât se estimase până în prezent. Acest lucru ar putea să se întâmple chiar şi în scenariul unor emisii reduse de gaze cu efect de seră, informează AFP, scrie AGERPRES. 

Cercetători din Coreea de Sud, Canada şi Germania au utilizat datele furnizate de observaţii realizate în perioada 1979-2019. Cu acestea, au efectuat noi simulări legate de gheața marină din Arctica. 

„Rezultatele arată că prima lună de septembrie fără gheaţă pe mare se va produce încă din anii 2030-2050. Indiferent de scenariile privind emisiile,” au precizat autorii studiului.

Recent, o „lume ascunsă” a fost descoperită sub gheața din Antarctica.

Atunci când experţii vorbesc despre absenţa gheţii, acest lucru înseamnă o suprafaţă mai mică de 1 milion de kilometri pătrați. Gheaţa ar putea continua să existe de-a lungul regiunilor de coastă. Oceanul Arctic are o suprafaţă de aproximativ 14 milioane de kilometri pătrați. Este acoperit de gheaţă în cea mai mare parte a anului.

Septembrie este luna în timpul căreia gheaţa atinge de obicei suprafaţa sa minimă anuală. Asfel, gheața marină din Arctica ar putea fi în pericol în acea perioadă. 

Gheața are un rol foarte important

„Este vorba despre un deceniu mai devreme decât recentele proiecţii făcute de GIEC (Grupul interguvernamental de experţi în evoluţia climei),” a subliniat Seung-Ki Min, coautor al studiului şi profesor la universităţile Pohang şi Yonsei din Coreea de Sud.

Aceşti cercetători estimează că declinul suprafeţei acoperite cu gheaţă poate fi atribuit în principal emisiilor de gaze cu efect de seră. Ceilalţi factori (aerosoli, activitate solară şi activitate vulcanică) sunt mult mai puţin importanţi.

Gheaţa de pe mare formează banchiza. Este alcătuită din apa sărată de la suprafaţa unui ocean, care a îngheţat sub efectul frigului. Topirea ei nu cauzează în mod direct creşterea nivelului oceanelor – spre deosebire de topirea calotei glaciare şi a gheţarilor. Dar are totuşi consecinţe nefaste dacă gheața marină din Arctica dispare. 

Află și care e fenomenul care va schimba temperaturile la nivel global.

Într-adevăr, această gheaţă joacă un rol foarte important pe timpul verii. Reflectă razele solare, ceea ce permite răcorirea Arcticii. Această „oglindă„ este în prezent tot mai mică. Arctica se încălzeşte mult mai repede decât alte regiuni de pe Terra.

„Va fi prima componentă majoră a sistemului nostru climatic pe care o vom pierde. Din cauza emisiilor noastre de gaze cu efect de seră,” a subliniat Dirk Notz, cercetător la Universitatea Hamburg şi coautor al studiului.