Organele umane milimetrice create în laborator care pot schimba lumea științifică. La ce pot fi folosiți organoizii

Organele umane milimetrice create în laborator pot schimba lumea științifică și medicina, cu numeroasele moduri în care pot fi folosite.

Publicat: 19 februarie 2023, 10:40
Reclamă

Recent, experți din cadrul Universității din Pennsylvania au transplantat cu succes organoizi de creier uman în creierul deteriorat al unui șobolan. Organoidul a reușit să creeze legături cu creierul și a răspuns la stimuli de lumină.

„E o parte nouă foarte interesantă a puzzle-ului,” a declarat Anna Devor, neurocercetător din cadrul Universității din Boston, scrie The Scientist

Acesta e cel mai recent exemplu de utilizare cu succes al organoizilor.

ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ

Organele umane milimetrice create în laborator care pot schimba lumea științifică

Organoizii sunt versiuni milimetrice ale organelor umane care se fabrică în laborator prin intermediul culturilor celulare. Aceste structuri 3D servesc la studierea bolilor sau la evaluarea medicamentelor, o adevărată revoluţie ştiinţifică ce avansează cu paşi uriaşi din 2008, potrivit AGERPRES.

Printre organele umane milimetrice create în laborator se numără plămâni, ficat, pancreas, intestin, prostată și creier. Cu toate că există încă limitări importante, modelele sunt din ce în ce mai complexe. 

Reclamă
Reclamă

”Vedem lucruri care par a fi ştiinţifico-fantastice”, comentează pentru EFE omul de ştiinţă Alberto Zambrano.

Expert în miniplămâni artificiali, Zambrano, cercetător la Institutul de Sănătate Carlos III (ISCIII) din Madrid, explică cum se fabrică ”in vitro” aceste versiuni miniaturizate.

Organoizii sunt ”agregatori” tridimensionali de celule care reproduc structura şi funcţia organului uman. Sunt generaţi în principal din celule stem embrionare (CSE) sau din celule stem pluripotente induse (SPI). Procesul presupune mimarea dezvoltării umane sau a regenerării in vitro a organelor.

Caracteristica principală a ambelor tipuri de celule este că sunt pluripotente. Adică se pot transforma în orice tip de celulă. Astfel, organele umane milimetrice sunt create în laborator. 

Primele se găsesc în embrion şi se obţin imediat după fecundarea ovulului. În cazul echipei lui Zambrano, ţesutul celular pe care îl foloseşte provine din donaţiile stocate în banca biologică umană (sau biobancă) din Granada (Comunitatea Autonomă Andaluzia, Spania). Al doilea tip de celule se prelevează din celulele unui ţesut, cum ar fi pielea. Apoi sunt ”reprogramate” pentru a obţine alte tipuri.

Graţie progreselor tehnologice şi de bioinginerie, oamenii de ştiinţă pot cultiva în laborator o masă din aceste celule pentru a crea organoizi, cu forme eterogene, inclusiv sferoide.

Cultivarea organoizilor a început în 2008

Primii paşi în domeniu s-au făcut încă din anii 1980 şi 1990. Atunci s-au realizat progrese în domeniul celulelor pluripotente. Detalii referitoare la primul organoid au devenit cunoscute abia în 2008. 

Yoshiki Sasai şi echipa sa de la Institutul de Cercetare RIKEN (Japonia) au publicat în revista Stem Cell formarea autoorganizată a ţesuturilor corticale pornind de la celule stem embrionare. Ei au demonstrat că neuronii generaţi au fost funcţionali, transplantabili şi capabili să formeze conexiuni adecvate. Organele umane milimetrice create în laborator pot revoluționa medicina. 

În 2018, o echipă de la Universitatea Cambridge a publicat în revista Nature descrierea miniplacentelor. Acestea ne permit să înţelegem mai bine cum se dezvoltă placenta în timpul sarcinii. În plus, ajută la studii legate de preeclampsia, problemele de dezvoltare a fătului sau chiar moartea fătului.

În acelaşi an, Zambrano şi echipa sa au publicat în Stem Cell Research & Therapy primele rezultate ale miniplămânilor şi au venit cu mai mai multe date în 2022. Aceste modele 3D, cu dimensiuni între 3 şi 5 milimetri – ca majoritatea organoizilor – imită activitatea plămânilor reali. Obiectivul, printre altele, este aprofundarea studiului oricărei boli respiratorii (cronice, rare sau infecţioase): fibroze pulmonare, boli produse de agenţi infecţioşi precum SARS-CoV-2 (responsabil de COVID-19) sau infecţiile cu pneumococ, acesta din urmă fiind responsabil pentru boli precum pneumonia sau meningita.

Reclamă
Te-ar mai putea interesa și
Bărbat care stă în pat de spital, îmbrăcat în albastru, care se uită în sus. Experții au descoperit recent noi indicii despre ce cauzează cancerul
De ce va crește numărul cancerelor de prostată. Diferența va fi semnificativă
De ce va crește numărul cancerelor de prostată. Diferența va fi semnificativă
Astronaut în spațiu, cu asteroizi pe lângă el și Pământul pe fundal, pentru a ilustra ce a făcut un astronaut în 1997
Ce pățește corpul uman după o călătorie în spațiu. Trupul trece prin schimbări semnificative
Ce pățește corpul uman după o călătorie în spațiu. Trupul trece prin schimbări semnificative
Femeie blondă cu părul ud care se află în piscină pentru a ilustra de ce devine părul verde în piscină
De ce devine părul verde în piscină. De vină nu e clorul, susțin experții
De ce devine părul verde în piscină. De vină nu e clorul, susțin experții
RECOMANDĂRI USEIT.RO
1
Bărbat care stă în pat de spital, îmbrăcat în albastru, care se uită în sus. Experții au descoperit recent noi indicii despre ce cauzează cancerul
De ce va crește numărul cancerelor de prostată. Diferența va fi semnificativă
Experții avertizează că va crește numărul cancerelor de prostată, cu o diferență semnificativă ce va avea un impact asupra multor pacienți. În ultimii ani, experții au avertizat că numărul cancerelor va crește semnificativ în...
De ce va crește numărul cancerelor de prostată. Diferența va fi semnificativă
2
Lună plină mare, pe cer albastru, ca ultima Super Lună a anului 2022
Luna ar fi mult mai veche decât se credea. Ce vârstă fantastică are satelitul natural al Pământului
Potrivit unei descoperiri recente, Luna ar fi mult mai veche decât se credea acum, cu o diferență de timp notabilă.  Luna a putut fi privită chiar și de către dinozauri, dar, în ciuda prezenței...
Luna ar fi mult mai veche decât se credea. Ce vârstă fantastică are satelitul natural al Pământului
3
Femeie blondă care stă spprijinită de o canapea gri, cu un telefon în mână, îmbrăcată în bej și blugi, pentru a ilustra ce se întâmplă cu ochii tăi când te uiți la ecranul telefonului
Cum afectează telefoanele sănătatea. Cei mai mulți utilizatori își dau seama prea târziu
Puțini utilizatori știu cum afectează telefoanele sănătatea și ce probleme pot să cauzeze pe termen lung, mai ales dacă nu sunt folosite corespunzător.  Telefoanele mobile reprezintă o reușită fantastică a dezvoltării tehnologice. În același...
Cum afectează telefoanele sănătatea. Cei mai mulți utilizatori își dau seama prea târziu
4
Creier cu un cip în el, similar cu cipul de creier Neuralink, care îngrijorează experții, pe un fundal negru cu albastru
Primul pacient Neuralink a dezvăluit cum e să trăiești cu un cip în creier. Ce efect ar fi avut tehnologia asupra lui
Primul pacient Neuralink a dezvăluit exact cum s-a simțit după ce i-a fost implantat cipul în creier, într-o premieră pentru compania lui Elon Musk. Noland Arbaugh are un cip implantat în craniu, primul om...
Primul pacient Neuralink a dezvăluit cum e să trăiești cu un cip în creier. Ce efect ar fi avut tehnologia asupra lui
5
Telefon mobil negru ținut în mână, cu ecran negru, care se încarcă. Fundal cu o bucătărie pe alb. Mulți nu știu de ce îți merge mai greu telefonul
De ce trebuie să închizi smartphone-ul 1 dată pe săptămână. Puțini știu cât de mult poate ajuta
Experții recomandă să închizi smartphone-ul 1 dată pe săptămână, deși puțini utilizatori știu exact de ce trebuie să facă acest lucru.  Criminalii cibernetici au diferite metode prin care încearcă să acceseze de la distanță...
De ce trebuie să închizi smartphone-ul 1 dată pe săptămână. Puțini știu cât de mult poate ajuta
PARTENERI
×