Studiul a fost creat de cercetători din China. Aceștia susțin că alimentele și ingredientele bogate în seleniu pot fi folosite în acest tratament. 

Alimentele bogate în seleniu ar avea un impact semnificativ în corp.

Alimentele care ar putea fi folosite în tratamentul pentru persoanele cu Alzheimer

Cercetătorii chinezi au prezentat recent dovezi care arată că un consum de alimente şi ingrediente bogate în seleniu ar putea să îmbunătăţească starea de sănătate a persoanelor bolnave de Alzheimer. Studiul despre tratamentul pentru persoanele cu Alzheimer a fost realizat de Institutul de Microbiologie din cadrul Academiei de Ştiinţe din Guangdong, relatează Xinhua, scrie AGERPRES.

Rezultatele studiului au fost publicate în revista Critical Reviews in Food Science and Nutrition.

Potrivit studiului, alimentele cu un conţinut mare de seleniu pot inhiba inflamaţia şi stresul oxidativ. Astfel, prezintă potenţialul unei noi strategii alimentare pentru pacienţii cu Alzheimer.

Alzheimer este o boală neurologică caracterizată prin pierderea memoriei şi scăderea capacităţii de învăţare. Poate afecta capacitatea unui individ de a efectua activităţi zilnice şi poate înrăutăţi calitatea vieţii. Există un interes tot mai mare pentru alimentele bogate în seleniu în studiul Alzheimer.

O echipă formată din cercetători de la Institutul de Microbiologie din cadrul Academiei de Ştiinţe din Guangdong şi din alte instituţii a propus un potenţial mecanism de intervenţie cu alimente bogate în seleniu pentru ameliorarea stării de sănătate a persoanelor afectate de această boală.

Alimentele care ar putea fi folosite în tratamentul pentru persoanele cu Alzheimer sunt bogate în seleniu. Printre acestea se numără cruciferele, drojdia şi ciupercile. În categoria cruciferelor sunt incluse alimente precum broccoli, hrean, varză, conopidă și gulie. 

Experții au descoperit o legătură între somnul de prânz și boala Alzheimer

Un studiu precedent a găsit și o legătură neașteptată între somnul de prânz și boala Alzheimer. 

Experții cred că somnul lung la prânz e mai degrabă un semn timpuriu al bolii. Nu există, acum, indicii că ar fi o cauză în sine a declinului mental. Datele pot ajuta în găsirea unui tratamentul pentru persoanele cu Alzheimer.  

„Ar putea fi un semn al îmbătrânirii accelerate,” a declarat dr. Yue Leng, din cadrul Universității din California. „Cea mai importantă concluzie e că dacă nu obișnuiai să dormi la prânz și observi că începi să devii mai somnoros în timpul zilei, ar putea fi un semn al unui declin al sănătății cognitive.” 

Pacienții incluși în studiu care au primit un diagnostic de deficiențe cognitive medii au avut o creștere de 24 de minute a somnului de la prânz. Această creștere s-a triplat, până la 68 de minute, după un diagnostic cu boala Alzheimer. Studiul cu ajutorul căruia experții au descoperit legătura a fost publicat în jurnalul Alzheimer’s and dementia.