Primele fosile ale viețuitoarelor din acest ordin au o vechime de 360 de milioane de ani, potrivit Science Alert. 

Ca urmare, au primit denumirea de „fosile vii”, datorită longevității lor pe Pământ, cu mici modificări din punct de vedere al evoluției.

O creatură enormă de pe vremea dinozaurilor a fost descoperită

Descendenții acestor viețuitoare pot avea și lungime de 1 metru. Dar cele din Paleozoic aveau doar câțiva centimetri. Cea mai mare dintre speciile nou descoperite, Yanliaomyzon occisor, aveau o lungime de aproximativ 64 de centimetri.

Experții au descoperit specia, o creatură enormă de pe vremea dinozaurilor, în Nordul Chinei, în Yanliao Biota. Cu ajutorul acestor fosile, experții pot înțelege mai bine istoria acestui ordin. În plus, pot afla și unde au apărut inițial strămoșii acestor viețuitoare. 

„Prin legarea datelor despre fosile și viețuitoarele descendente, aceste fosile ne oferă oportunitatea să reconstruim procesul evoluției și statutul ancestral al animalelor moderne și biologia necesară pentru hrănire,” a scris echipa de cercetători. Grupul a fost condus de Feixiang Wu, din cadrul Academiei Științei din China. 

Wu și ceilalți paleontologi, printre care se numără Chi Zhang, din cadrul aceleiași Academii, și Philippe Janvier, din cadrul Muzeului Național de Istoria Naturală, din Franța, au realizat o analiză complexă a celor 2 specii. 

Fosilele au fost scanate cu tomograf cu raze X microcomputeriate. Astfel, au putut vizualiza fosilele în 3D. 

Animalele din acest ordin și Mixine sunt cele 2 grupuri de vertebrate fără mandibulă. Aceste creaturi marine, ce includ și o creatură enormă de pe vremea dinozaurilor, seamănă cu anghilele. Dar anghilele sunt, de fapt, o specie mult mai nouă. Au mandibule și un schelet diferit. 

Viețuitoarele din ordinul Petromyzontiformes au fost printre primele vertebrate

Viețuitoarele Petromyzontiformes se numără printre primele vertebrate. În loc să își folosească mandibulele, precum alți pești, au o gură circulară, plină de dinți. Cu ajutorul acestei biologii, sug sângele din alți pești.

„Aceste viețuitoare au un rol important în studierea evoluției vertebratelor,” a declarat Wu. 

„Sunt caracterizate prin comportamentul neobișnuit de hrănire cu sânge sau prin decuparea țesutului gazdei, de care sunt atașate, cu ajutorul dinților,” a continuat el, după ce experții au descoperit o creatură enormă de pe vremea dinozaurilor. 

Află și care era prădătorul care vâna dinozauri.

Nu se știe când au evoluat aceste viețuitoare pentru a avea dinți pentru a se hrăni. Primele examplare aveau structuri care păreau prea slabe pentru a fi prădătoare. În plus, nu aveau nici ciclul de larvă, pe care îl au descendenții lor. 

Până în perioada Jurasicului, viețuitoarele aveau moduri mai bune de a se hrăni. Erau ajutate de corpul mai mare și erau prădători. Aceste noi examplare au cele mai puternice „structuri de mușcat” dintre toate fosilele din acest ordin. Ceea ce indică un stil de viață carnivor.