Darwin a provocat o revoluţie în gândirea ştiinţifică, informează Reuters, scrie AGERPRES. 

Acum, după 164 de ani, nouă oameni de ştiinţă şi filosofi au propus o nouă lege a naturii. Aceasta include evoluţia biologică descrisă de Darwin ca un exemplu vibrant al unui fenomen mult mai larg. Care apare la nivelul atomilor, mineralelor, atmosferelor planetare, planetelor, stelelor şi nu numai.

Experții propun o nouă lege a naturii

Noua teorie susţine că sistemele naturale complexe evoluează spre stări cu o mai mare structurare, diversitate şi complexitate.

„Vedem evoluţia ca pe un proces universal care se aplică la numeroase sisteme, atât vii, cât şi nevii, care cresc în diversitate şi structurare de-a lungul timpului”, a declarat mineralogul şi astrobiologul Robert Hazen de la Carnegie Institution for Science. Hazen e coautor al articolului ştiinţific prin care experții propun o nouă lege a naturii. Studiul a fost publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences.

Teoria e Intitulată „legea creşterii informaţiei funcţionale”. Noua lege susţine că sistemele în evoluţie, biologice şi non-biologice, se formează întotdeauna din numeroase blocuri de construcţie. Care interacţionează, cum ar fi atomii sau celulele. Și că există procese – cum ar fi mutaţia celulară – care generează multe configuraţii diferite. Evoluţia are loc atunci când aceste configuraţii diferite sunt supuse selecţiei pentru funcţii utile.

„Avem legi bine documentate care descriu fenomene cotidiene. Precum forţele, mişcările, gravitaţia, electricitatea, magnetismul şi energia”, a declarat Robert Hazen. „Dar aceste legi nu descriu sau nu explică, individual sau colectiv, de ce Universul continuă să devină din ce în ce mai divers. Și mai complex la scara atomilor, moleculelor, mineralelor şi nu numai.”

În cazul stelelor, de exemplu, doar două elemente au fost ingredientele principale ale primei generaţii stelare ce a urmat Big Bangului. Acestea sunt hidrogenul și heliul. Evenimentul a avut loc acum 13,8 miliarde de ani și a dat naştere Universului. Acum, experții propun o nouă lege a naturii. 

Noua teorie oferă o perspectivă diferită asupra evoluției

Pe Pământ, organismele vii au căpătat o mai mare complexitate. Inclusiv în momentul crucial în care a luat naştere viaţa pluricelulară.

„Imaginaţi-vă un sistem de atomi. Sau molecule care pot exista în nenumărate trilioane de aranjamente sau configuraţii diferite”, a spus Robert Hazen. „Doar o mică parte din toate configuraţiile posibile vor ‘funcţiona’. Adică vor avea un anumit grad util de funcţionare. Aşadar, natura preferă pur şi simplu acele configuraţii funcţionale”.

Robert Hazen a adăugat că „funcţia” ar putea însemna că o colecţie de atomi formează un cristal mineral stabil care poate persista. Sau că o stea îşi menţine structura dinamică. Sau că „o formă de viaţă învaţă un nou ‘truc’. Care îi permite să concureze mai bine decât vecinii săi”, a adăugat cercetătorul american, ce se numără printre experții care propun o nouă lege a naturii. 

Autorii au propus trei concepte universale ale selecţiei: capacitatea de bază de a rezista; caracterul durabil al proceselor active care pot permite evoluţia; şi apariţia unor caracteristici noi ca metodă de adaptare la un mediu.

Printre exemplele biologice ale acestei „generaţii de noutăţi” se numără organismele care îşi dezvoltă capacitatea de a înota, de a merge, de a zbura şi de a gândi. Specia noastră a apărut după ce linia evolutivă umană a deviat de la cea a cimpanzeilor. Și a dobândit o serie de trăsături, inclusiv mersul în poziţie verticală şi creşterea dimensiunii creierului.

„Cred că această cercetare este importantă. Pentru că descrie o viziune a cosmosului înrădăcinată în funcţie”, a declarat Michael Wong, astrobiolog şi cercetător în ştiinţe planetare la Carnegie Institution. Wong e autorul principal al noului studiu.