Potrivit unui studiu recent, oamenii evoluează mai repede decât oricând și nu datorită genelor. Un alt factor foarte important dictează ritmul evoluției în acest moment și selecția naturală nu ar mai avea un rol atât de important.
Selecția naturală a dictat modul în care strămoșii noștri s-au adaptat la mediul înconjurător și au propagat mici mutații genetice de-a lungul generațiilor. Acum, experții susțin că alt factor conduce evoluția, ca urmare a progresului cultural înregistrat la nivel global.
În acest moment, se pare că evoluția nu mai e strict legată de gene, potrivit unui nou studiu, scrie LiveScience.
În această teorie, mutațiile genetice nu mai sunt factorul principal al unui avantaj de supraviețuire în rândul oamenilor, ci un alt aspect contează acum mai mult.
Potrivit studiului, se pare că factorul ce conduce evoluția acum e cultura. Aceasta are un ritm mai rapid decât cel al mutațiilor genetice.
În schimbul mutațiilor genetice, comportamentele sunt transmise prin cultură și devin la rândul lor ”mutații” ce pot oferi avantaje de supraviețuire, scrie LiveScience.
Această evoluție culturală ar putea afecta viitorul umanității mai mult decât selecția naturală, susțin cercetătorii.
”Atunci când un virus atacă o specie, de obicei devine imună la acel virus prin mutații genetice,” a declarat Zach Wood, co-autorul studiului și cercetător în cadrul Facultății de Biologie și Ecologie din cadrul Universității din Maine. Această evoluție e mai lentă, pentru că cei care supraviețuiesc transmit genele moștenitorilor. Ca urmare, oamenii evoluează mai repede datorită progresului cultural.
În ziua de azi, oamenii nu mai trebuie să se adapteze genetic la astfel de pericole, susțin cercetătorii. În schimb, ne adaptăm prin dezvoltarea unui vaccin sau altor intervenții medicale, ce reprezintă munca a mai mulți oameni. Astfel, aceste eforturi devin ”mutații” bazate pe informațiile culturale pe care s-au bazat oamenii care au dus la dezvoltarea lor.
Prin crearea unui vaccin, cultura umană îmbunătățește ”sistemul imunitar” colectiv, susține co-autorul Tim Waring, profesor-asociat în cadrul Universității din Maine.
Mai mult, cercetătorii susțin că această evoluție culturală duce la evoluție genetică. ”Exemplul clasic e intoleranța la lactoză,” a declarat Waring. ”Consumul de lapte de vacă a început ca o trăsătură culturală și a dus la evoluția genetică a unui grup de oameni.”
Mai mult, Waring susține că și părintele evoluției, Charles Darwin, avea teorii similare. Acesta ar fi înțeles că anumite comportamente pot evolua și pot fi transmise urmașilor, la fel ca trăsăturile fizice. Experții au vorbit și despre cum oamenii evoluează mai repede.
Studiul lui Waring și Wood a fost publicat în jurnalul Proceedings of the Royal Society B, la începutul lunii iunie. Ei susțin că, la un moment dat în istoria umanității, cultura a început să aibă un aport mai mare la evoluție decât ADN-ul.
Mai mult, susțin că schimbările culturale ne permit să evoluăm în moduri în care schimbările biologice nu ar putea . Ei susțin că oamenii dintr-un grup cultural învață unul de la celălalt, plus că se și imită.
Aceste comportamente de grup le permit oamenilor să transmită aceste adaptări pe care le-au învățat prin cultură. Acest fenomen are loc într-un ritm mai rapid decât ar permite transmiterea genelor. În plus, un om poate învăța abilități și informații de la un număr aproape nelimitat de oameni, rapid. Un individ moștenește trăsăturile genetice de la doi părinți. Apoi, durează aproximativ 20 de ani să le transmită urmașilor, la rândul lui.
”Această teorie trebuia să apară de mult timp,” a declarat Paul Smaldino, profesor-asociat în științele cognitive din cadrul Universității din California, ce nu a participat la studiul despre cum oamenii evoluează mai repede. ”Oamenii au încercat de mult timp să descrie modul în care biologia evoluționară interacționează cu elementele culturale. Marele lor argument e că următoare mare fază de tranziție în evoluție e cultura.”
