Nu e prima dată când China aterizează pe Lună, potrivit Business Insider.

În 2013, Chang’e-3 a aterizat cu succes pe Mare Imbrium, o câmpie vulcanică imensă de pe suprafața Lunii. Până acum, însă, nimeni nu a reușit să exploreze partea întunecată a satelitului natural.

Pentru prima dată în istorie, o navă spațială a aterizat pe partea întunecată a Lunii

Pentru că nimeni nu a reușit să exploreze această parte a Lunii, a primit și denumirea de zona întunecată. Aceasta nu e ascunsă de Soare, dar e partea opusă față de Pământ. Luna și Pământul sunt prinse într-o rotație sincronizată. Atunci când Luna se rotește în jurul axei, termină și o orbită completă în jurul Pământului.

Faptul că o navă spațială a aterizat pe partea întunecată a Lunii e o reușită pentru dezvoltarea explorării spațiale. 

Pentru că există această rotație, de pe Pământ, oamenii văd aceeași parte a Lunii. Abia în 1953, oamenii au putut vedea cum arată această zonă a satelitului natural. În acel an, nava sovietică Luna 3 a surprins mai multe imagini când a zburat pe lângă Lună. 

Pe partea cunoscută a Lunii, au avut loc mai multe aselenizări de-a lungul oamenilor. Aici a pășit și Neil Armstrong pe suprafața satelitului, pentru prima dată în istorie. Acum, o navă spațială a aterizat pe partea întunecată a Lunii. Și prima misiune chineză pe Marte a adunat date științifice importante.

De ce nu au aterizat navele pe partea întunecată a Lunii acum

Există un motiv foarte bun pentru faptul că nicio navă nu a aterizat pe partea întunecată a Lunii până acum. Comunicarea cu sistemul localizat în acea zonă e imposibilă. Semnalul e blocat de restul Lunii. 

China a găsit o soluție, însă. Agenția spațială a lansat un releu care se află la distanța ideală astfel încât să vadă și Pământul și nava Chang’e-4. Până acum, planul a funcționat. China a făcut publice și imagini surprinse cu ajutorul Chang’e-4, o navă spațială care a aterizat pe partea întunecată a Lunii. 

Chang’e-4 se află în Aitken, cel mai vechi și adânc bazin de pe Lună, în câmpia Von Karman. Bazinul are un diametru de 2.500 de kilometri și o adâncime de 8 kilometri. În comparație, cel mai adânc punct de pe Pământ, Challenger Deep, are o adâncime de 11 kilometri. 

Nava va lansa în curând un rover care va explora zona și care va aduna mostre din bazin. Unul dintre scopurile roverului e studierea compoziției rocilor și prafului din bazin. Pentru că bazinul e una dintre cele mai vechi structuri de pe Lună, poate ajuta experții să înțeleagă cum s-au format satelitul natural și Pământul. 

Chang’e-4 a dus pe Lună și cartofi și ouă de viermi de mătase. Experții vor să studieze cât de bine pot crește plantele și insectele în gravitația scăzută a Lunii.