„Am ajuns acolo unde nu a mai putut nicio altă țară,” a declarat Modi, scrie BBC News. 

Modi a urmărit evenimentul transmis în direct din Africa de Sud, unde a participat la un eveniment Brics. 

Misiunea istorică Chandrayaan-3 a avut succes

La patru ani de la o tentativă eşuată, cea mai populată ţară din lume s-a alăturat miercuri Statelor Unite, Chinei şi Rusiei. Acestea sunt țările care au reuşit o aselenizare controlată. Dar costul misiunii din India a avut un cost mult mai mic, scrie AGERPRES.

Misiunea istorică Chandrayaan-3, care înseamnă „vehicul lunar” în sanscrită, a aselenizat la ora programată. Evenimentul a avut loc la scurt timp după ora locală 18:00 p.m. (în jurul orei 12:30 GMT) în apropierea Polului Sud al Lunii. Aceasta e o regiune puţin explorată.

În urmă cu patru ani, a avut loc un eşec amar. Atunci, echipa de la sol a pierdut contactul cu sonda cu puţin timp înainte de a ajunge pe Lună.

Dezvoltată de Organizaţia Indiană de Cercetare Spaţială (ISRO), misiunea Chandrayaan-3 include un modul de aselenizare numit Vikram. Acesta înseamnă „curaj/valoare” în sanscrită, şi un robot mobil, numit Pragyan („înţelepciune”, în sanscrită) pentru a explora suprafaţa Lunii.

Această misiune are loc la doar câteva zile după ce Luna-25, prima sondă lansată de Rusia pe Lună după anul 1976, s-a prăbuşit pe satelitul natural al Pământului.

Misiunea istorică Chandrayaan-3 a fost lansată în urmă cu şase săptămâni. A avut o călătorie mai lentă către Lună comparativ misiunile americane Apollo din anii 1960 şi 1970. Acestea au ajuns în câteva zile.

Cât a costat Chandrayaan-3

Sonda indiană a trebuit să facă cinci sau şase orbite eliptice în jurul Pământului pentru a câştiga viteză. După aceea, a fost trimisă pe o traiectorie selenară cu durata de o lună.

Vikram s-a detaşat de modulul său de propulsie săptămâna trecută. A transmis imagini cu suprafața Lunii după ce a intrat pe orbita lunară, la 5 august.

După ce va aseleniza, un rover alimentat cu energie solară va explora suprafaţa Lunii. Va transmite și date înapoi pe Pământ timp de două săptămâni, în misiunea istorică numită Chandrayaan-3.

Programul aerospaţial indian beneficiază de un buget relativ modest. Însă acesta a crescut semnificativ de la prima tentativă de orbitare a Lunii, în 2008. Cu această misiune, India vrea să găsească rezerve de apă la Polul Sud al Lunii.

Această misiune indiană a avut un cost de 74.6 milioane de dolari (66.5 milioane de euro). E o sumă mult mai mică în comparaţie cu cel al misiunilor altor ţări.

India e și prima ţară asiatică care a plasat un satelit pe orbită în jurul planetei Marte în 2014. India urmează să lanseze o misiune cu echipaj uman de trei zile pe orbita Pământului până anul viitor.