Zăpada cu tentă roșie a fost observată în mai multe locuri din lume, inclusiv în Alpii Francezi. În această zonă, poate fi observată mai ales primăvara și la începutul verii. Fenomenul neobișnuit a fost poreclit „zăpadă sângerie”.
Ce e „zăpada sângerie”. Fenomenul a alarmat experții
Experții au dezvălui ce e „zăpada sângerie”, de fapt. Fenomenul a alarmat specialiști din întreaga lume, pentru că e un semn al schimbării provocate de încâlzirea globală.
Aceasta e rezultatul unui mecanism de apărare al unor alge microscopice, ce cresc în zăpada din Alpi, scrie BBC.
În mod obișnuit, aceste alge au o culoare verde, pentru că includ clorofilă, pigmentul care ajută cele mai multe plante să absoarbă energia razelor de soare.
Ce e „zăpada sângerie”
Atunci când algele din zăpadă cresc și sunt expuse la radiație solară, atunci produc un pigment de culoare roșie. Aceste molecule sunt cunoscute drept carotenoide și protejează clorofila din interiorul algelor.
Mai mulți specialiști au scris despre ce e „zăpada sângerie”, de fapt. Fenomenul a fost observat de mai multe sute de ani. E menționat într-o carte din 1819, când a fost descoperit într-o expediție din zona arctică, din 1818.
Chiar dacă fenomenul e cunoscut de mult timp, specialiștii încă încearcă să îi descopere toate mecanismele. În 2019, botaniști din cadrul Universității Charles din Praga, au identificat un nou gen de microalge, ce ar fi responsabile de zăpada roșie din mai multe locuri din lume. Ei au numit acest gen Sanguina, făcând trimitere la nuanța roșie sângerie pe care o produc.
Algele au fost descrise pentru prima dată de Aristotel în secolul al III-lea î.e.n. Au fost identificate oficial şi au primit numele Sanguina nivaloides în 2019.
Oamenii de ştiinţă încearcă în prezent să le înţeleagă mai bine înainte de a fi prea târziu, în contextul reducerii volumului de zăpadă din cauza creşterii temperaturilor pe glob. Fenomenul afectează Alpii în mod disproporţionat.
Eric Marchel e unul dintre experții care studiază ce e „zăpada sângerie” din Alpii Francezi, de fapt. Fenomenul accelerează dezgheţul alpin. Acesta stârneşte îngrijorare printre oamenii de ştiinţă care se tem că se răspândeşte, relatează Reuters, potrivit AGERPRES.
„Aceste alge sunt verzi. Dar când sunt în zăpadă, acumulează un pic de pigment, ca o cremă de protecţie solară, pentru a se apăra”, a declarat Marechal, director de cercetare în cadrul Centrului Naţional de Cercetări Ştiinţifice din Grenoble. El a colectat probe de laborator de pe muntele Le Brevent din Franţa, alături de colegii săi.
La picioarele lui se puteau observa pete de zăpadă roşie strălucind în lumina soarelui.
Există o legătură între „zăpada sângerie” și încălzirea globală
„Există un dublu motiv” pentru a studia algele, a explicat Marechal. „Primul este că este o zonă puţin explorată, iar al doilea e acela că această zonă puţin explorată se topeşte în faţa ochilor noştri, aşa că este urgent.”
Ca urmare, experții vor să afle ce e, exact, „zăpada sângerie” și ce efecte poate avea pe termen lung.
Unii oameni de ştiinţă, precum Alberto Amato, cercetător în domeniul ingineriei genetice la Centrul CEA din Grenoble, susţin că volumul algelor pare să crească din cauza schimbărilor climatice. Concentraţiile mai mari de dioxid de carbon din atmosferă ar favoriza înmulţirea lor.
Recent, seceta a scos la iveală cadavre în Lacul Mead – descoperirea cauzată de încălzirea globală.
Cercetările sunt în curs de desfăşurare. Este cert că prezenţa algelor accelerează topirea zăpezii. Pigmentul lor reduce capacitatea de a reflecta căldura soarelui.
Alte tipuri de alge, inclusiv o varietate violet, precum şi funinginea de la incendiile forestiere au un efect similar.
Află ce provoacă dezechilibrul energetic al Pământului – diferența a crescut în ultimii ani.
Dacă algele se răspândesc, zăpada şi topirea gheţarilor din întreaga lume s-ar putea accelera. „Cu cât este mai cald, cu atât sunt mai multe alge şi cu atât mai repede se topeşte zăpada”, a spus Amato. „Este un cerc vicios, iar noi încercăm să pricepem toate mecanismele pentru a înţelege acest cerc, pentru a putea încerca să întreprindem ceva în această privinţă”, a adăugat cercetătorul.