Presiunea din căile respiratorii în timpul unui strănut e de 30 de ori mai mare decât respirația din timpul alergatului, scrie Science Alert.

Experții au estimat și care e viteza unui strănut – 5 metri/secundă sau peste 150 km/h.

De ce nu trebuie să te abții atunci când îți vine să strănuți, potrivit experților

Uneori, poți opri un strănut. Unii cred că dacă se țin de nas sau pun presiune fix sub nări ajută în acest sens. Obiceiul are legătură cu teoria controlului durerii. Potrivit acesteia, poți schimba un răspuns neural cu un stimul din exterior. Dar dată fiind viteza unui strănut, experții susțin că nu e o idee bună să încerci să îl oprești după ce a început.

Ca urmare, experții sfătuiesc să nu te abții atunci când îți vine să strănuți. Strănutul începe atunci când partea sistemului nervos din nas e stimulată de un iritant. În această categorie intră alergenii, diferite tipuri de virus, bacterii sau fluid. 

Terminațiile nervoase trimit această informație către creier. Atunci când e atins un anumit nivel de semnale despre iritanți și acesta ajunge la creier, reflexul strănutului e pornit. Un strănut presupune întâi o inspirație profundă și o creștere a presiunii în căile respiratorii. După aceea, diafragma și mușchii coastelor se contractă. E pornit și reflexul de a închide ochii și de a expira puternic. 

Află și de ce răcim mai des iarna.

Atunci când expiri în timpul unui strănut, limba se ridică spre cerul gurii. Astfel, spatele gurii e blocat, pentru ca aerul să fie forțat din corp afară prin nas. Aerul pe care îl expiri prin nas alungă afară substanțele iritante care au dus la strănut în primul rând. Sunetul specific de la finalul reflexului e atingerea limbii de cerul gurii. 

Pentru că reflexul funcționează în acest fel, experții te sfătuiesc să nu te abții când îți vine să strănuți. 

Strănutul are scopul de a proteja corpul

Terminațiile nervoase transmit semnalul către creieri prin măduva spinării. Terminațiile nervoase care transmit informații despre durere și substanțe care irită sunt înguste. Cele care transmit informații tactile sunt mai groase și mai rapide. Dacă creierul e anunțat că trebuie să pornească reflexul strănutului, dar după primește informații tactile, atunci acest reflex poate fi oprit. 

Dacă o substanță periculoasă ajunge în nas, atunci îți va venit să strănuți. Uneori, oamenii se află în situații în care cred că nu trebuie să strănute. Închiderea gurii sau a nasului în timpul unui strănut poate crește presiunea cu 5-20 de ori mai mult decât cea a unui strănut normal. 

Află și de ce te simți mai obosit iarna.

Pentru că nu are cum să evadeze din corp, presiunea poate fi transmisă în alte locuri din corp. Potrivit experților, dacă te abții atunci când îți vine să strănuți, presiunea poate provoca daune la nivelul ochilor, urechilor sau vaselor de sânge. Deși riscul nu e ridicat, poate avea loc și un anevrism cerebral și pneumotoraxul.

Ca urmare, experții te sfătuiesc să strănuți atunci când îți vine și să nu încerci să oprești reflexul.