Adulții care se hidratează corespunzător au șanse mai mici să aibă probleme de sănătate cronice. Acestea sunt rezultatele unui nou studiu finanțat de guvernul din SUA. Experții sfătuiesc oamenii să bea cantitatea necesară de apă pentru aceste beneficii.
Câtă apă trebuie să bei pe zi pentru a încetini procesul de îmbătrânire. Așa reduci și riscul de infarct și demență, potrivit experților
Un nou studiu a scos la iveală câtă apă trebuie să bei pe zi pentru a încetini procesul de îmbătrânire și contribui la prevenirea mai multor probleme de sănătate precum riscul de infarct și demența.
Experții au analizat cazurile a 11.000 de participanți, cu vârsta de peste 30 de ani, scrie Daily Mail.
Potrivit studiului, adulții care nu se hidratau corespunzător aveau șanse cu 64% mai mari să aibă boli cronice.
Câtă apă trebuie să bei pe zi pentru a încetini procesul de îmbătrânire
Studiul a fost realizat pe o perioadă de 25 de ani. Acesta sugerează că o hidratare adecvată poate fi chiar mai benefică decât se credea anterior. Cantitatea adecvată are potenţialul de a încetini procesul de îmbătrânire, relatează UPI, scrie AGERPRES.
Studiul despre câtă apă trebuie să bei pe zi a fost publicat luni de Institutul Naţional de Sănătate Publică şi Departamentul pentru Sănătate al Statelor Unite. Cercetarea indică faptul că o hidratare deficitară poate creşte riscul de apariţie a afecţiunilor cronice şi de deces prematur.
Datele care au stat la baza studiului au fost colectate de la un număr de aproximativ 11.000 de subiecţi adulţi pe parcursul a 25 de ani. Potrivit rezultatelor, experții recomandă cantitatea de apă de 2 litri pe zi.
Informaţiile iniţiale au fost colectate în urma vizitelor la medic efectuate de persoane cu vârste între 45 şi 60 de ani. Acestea au fost ulterior completate cu date rezultate din vizitele la medic după 25 de ani.
Nivelurile de hidratare au rezultat din valorile sodiului seric din organismul subiecţilor. Acesta e un indicator al obiceiurilor de hidratare. Concentraţiile mari de sodiu indicau faptul că subiecţii nu aveau obiceiuri ideale de hidratare sau nu consumau lichide sănătoase.
„Intervalul normal al sodiului seric. E definit drept intervalul în care se încadrează 95% din populaţia sănătoasă de referinţă. Se află între 135 şi 146 mmol/l”, se precizează în raport. Astfel, studiul a dezvăluit câtă apă trebuie să bei pe zi pentru a evita aceste riscuri.
Scăderea apei din corp poate avea un impact semnificativ
Studiul a constatat că un nivel seric de sodiu de 142 mmol/l sau mai mult este asociat cu un risc mai mare de boli cronice. Experții estimează că riscul e cu 39% mai mare. La acest nivel, subiecţii aveau un risc cu 50% mai mare de a prezenta indicatori conform cărora erau mai vârstnici comparativ cu vârsta cronologică. Aceasta poate include un risc mai mare de apariţie a bolilor cronice sau a decesului prematur.
Nivelurile de peste 144 mmol/l sunt asociate cu un risc de 21% de deces prematur.
Un nivelul scăzut al sodiului comparativ cu valorile normale a fost, de asemenea, asociat cu o probabilitate crescută de îmbolnăvire şi deces.
Află de ce îngheață apa fierbinte mai repede decât apa rece.
Menţinerea în intervalul adecvat de 138-142 mmol/l scade riscul de boli cronice şi deces prematur.
„Deoarece scăderea apei din corp este motivul cel mai frecvent pentru creşterea concentraţiei de sodiu, aceste rezultate sugerează că în cazul persoanelor al căror sodiu seric depăşeşte 142 mmol/l menţinerea constantă a hidratării optime poate încetini procesul de îmbătrânire”, se arată în concluziile studiului despre câtă apă trebuie să bei pe zi.
Această cercetare a continuat un studiu efectuat pe şoareci care a condus la o ipoteză similară.
Autorii au notat limitările concluziilor la care au ajuns, precizând că acestea ar trebui confirmate prin studii suplimentare. „Deoarece scăderea hidratării este unul dintre principalii factori care cresc sodiul seric, rezultatele sunt în concordanţă cu ipoteza conform căreia reducerea hidratării poate accelera îmbătrânirea”, au notat ei. „Cu toate acestea, sunt necesare studii intervenţionale pentru a se dovedi această legătură”, au adăugat cercetătorii.