Boala Alzheimer nu ar fi o afecțiune a creierului, susține un expert. Ce cred specialiștii că se întâmplă în corp, de fapt

Boala Alzheimer nu ar fi o afecțiune a creierului, potrivit unui cercetător. În schimb, există dovezi că aceasta ar fi o boală autoimună.

Publicat: 23 septembrie 2022, 14:51

În ultimii ani, cursa pentru căutarea unui tratament pentru boala Alzheimer a scos la iveală unele probleme în lumea academică din această nișă. În iulie 2022, revista Science a dezvăluit că o cercetare de bază, din 2006, ce a fost publicată în prestigiosul jurnal Nature, ar fi fost bazată pe date false.

Această lucrare a identificat un subtip de proteină din creier, beta-amiloid, drept cauza bolii Alzheimer, scrie Science Alert.

În iunie 2021, FDA a aprobat chiar un tratament, aducanumab, care se bazează pe teorie potrivit căreia acea proteină ar cauza boala. Unii experți cred că acest tratament nu ar fi trebuit să fie aprobat. Alții cred că merită o șansă.

Boala Alzheimer nu ar fi o afecțiune a creierului, susține un expert

De-a lungul anilor, experții au încercat să găsească tratamente pentru Alzheimer, prin prevenirea formării cheagurilor formate din această proteină. Pentru că mult timp s-a crezut că această proteină e cauza principală, multe direcții de cercetare s-au axat pe ea. Ca urmare, alte posibile teorii nu au primit aceeași atenție.

Un expert crede că această abordare nu e benefică, pentru că boala Alzheimer nu ar fi o afecțiune a creierului. Donald Weaver, profesor în cadrul Universității din Toronto, susține că axarea pe această proteină nu a dus la un tratament.

Reclamă

Ca urmare, el crede că e necesară altă abordare pentru boala Alzheimer. În cadrul Institutului Krembil, Weaver și echipa sa lucrează la o nouă teorie despre această boală.

Acești experți nu cred că Alzheimer e o afecțiune a creierului. În schimb, ar fi o afecțiune a sistemului imunitar din creier.

Sistemul imunitar se găsește în fiecare organ din corp. Acesta e o colecție de celule și molecule care lucrează pentru a repara leziunile și pentru a proteja corpul de obiecte străine. Același proces apare și în creier. Atunci când există traume la nivelul creierului, sistemul imunitar ajută la repararea țesutului.

Weaver și colegii săi cred că boala Alzheimer nu ar fi o afecțiune a creierului, ci a sistemului imunitar din creier. Ei nu cred că beta-amiloid e o proteină produsă anormal. În schimb, ar fi o moleculă care apare normal, ce face parte din sistemul imunitar. Ca urmare, acea proteină trebuie să fie acolo, potrivit experților.

Proteina beta-amiloid ar juca un rol important în sistemul imunitar al creierului

Ca urmare, dacă proteina beta-amiloid face parte din sistemul imunitar al creierului, ar avea un joc important în răspunsul la traumă. Potrivit lui Weaver, această proteină nu poate distinge între moleculele de grăsime are celulelor din creier și cele din membrana bacteriilor. Ca urmare, ar ataca din greșeală celulele creierului.

Ca urmare, Weaver și echipa sa susțin că boala Alzheimer nu ar fi o afecțiune a creierului, ci a sistemului imunitar din el.

Recent, experții au descoperit și o legătură între somnul de prânz și boala Alzheimer.

Acest proces al proteinei ar duce la pierderea funcției celulelor din creier. Într-un final, acest proces ar duce la demență. Weaver crede că e mai probabil ca boala Alzheimer să fie cauzată de faptul că această proteină nu poate distinge între celulele creierului și bacterii.

El încurajează și alți specialiști să ia în considerare alte teorii despre ce ar cauza boala Alzheimer, pentru a găsi un tratament eficient.