Tehnica a fost folosită pentru a analiza un dinte de cerb, ce ar fi fost folosit drept un pandantiv, scrie CNN. 

Studiul a fost publicat în jurnalul Nature. A scos la iveală detalii surprinzătoare despre fostul proprietar al pandantivului. E prima dată când experții au reușit să izolele cu succes ADN uman antic dintr-un artefact din Epoca de Piatră.

Un pandantiv vechi de 25.000 de ani a dezvăluit secretele fostului proprietar

Oamenii de ştiinţă din Germania au extras ADN străvechi de pe o bijuterie veche de 25.000 de ani. Aceasta le-a permis să „călătorească” înapoi în timp până în trecutul îndepărtat. Astfel, au aflat mai multe informaţii despre persoana care a purtat acel obiect de podoabă, informează DPA, scrie AGERPRES.

Cu ADN-ul extras din un pandantiv vechi de 25.000 de ani, oamenii de știință pot afla mai multe detalii despre strămoșii oamenilor. Pandantivul cu dinte de cerb a fost descoperit în Peştera Denisova din Rusia. Acest sit atrage de multă vreme atenţia cercetătorilor care încearcă să găsească fragmente de oase şi alte obiecte ce le-au aparţinut oamenilor din Epoca de Piatră.

Numeroase artefacte importante au fost descoperite în această peșteră. Recent, prima familie de oameni de Neanderthal a fost descoperită în Rusia.

Echipa de experţi a fost condusă de cercetători de la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evolutivă din oraşul german Leipzig. Echipa a utilizat o nouă metodă pentru a recolta ADN rămas captiv pe acel pandantiv. A analizat apoi materialul genetic pentru a descoperi detalii despre presupusul purtător al obiectului de podoabă.

ADN-ul astfel descoperit sugerează că purtătorul obiectului era o femeie asociată genetic cu străvechii nord-eurasieni. Aceștia au trăit cam în aceeaşi perioadă, dar rămăşiţele au fost descoperite însă mult mai departe spre est în Siberia.

Potrivit experților, pandantivul datează din urmă cu 19.000 – 25.000 de ani. Cu ajutorul ADN-ului extras de pe un pandantiv vechi de 25.000 de ani, experții au aflat mai multe detalii despre cum s-au dezvoltat grupurile de oameni în Epoca de Piatră.

Pandantivul a fost purtat de o femeie

Obiectele făcute din oase sunt poroase. Astfel, ADN-ul poate să pătrundă în structura lor. Tehnica nou dezvoltată constă în scufundarea obiectelor într-o soluţie de fosfat de sodiu. Creșterea graduală a temperaturii e folosită pentru eliberarea ADN-ului. Astfel, nu există riscul de a deteriora artefactul antic.

„Studiul nostru redefineşte felul în care înregistrările culturale şi genetice pot fi asociate în arheologia preistorică,” au declarat autorii cercetării. „Artefactele făcute din pietre, oase şi dinţi sunt fundamentale pentru înţelegerea strategiilor de subzistenţă, a comportamentului şi a culturii umane.”

Un pandantiv vechi de 25.000 de ani se numără printre numeroasele artefacte inedite găsite în peștera Denisova. 

Află și cum arată ”omul dragon”, specia umană descoperită în China.

Nu se știe exact de ce pandantivul de cerb conținea o cantitate atât de mare din ADN-ul purtătoarei sale. E posibil ca aceasta să îi fi purtat un timp îndelungat, direct pe pielea sa. 

„Cum credem că funcționează e cu cât e mai lung contactul cu trupul, cu atât cresc șansele să existe ADN în material,” susțin autorii. „Dar nu știm dacă vorbim de câteva zile sau luni sau ani sau decenii.”