România are un rol important în misiunea de apărare planetară HERA. Ce a trimis Agenția Spațială Europeană în spațiu

Așa cum a fost dezvăluit încă din 2020, România e un partener cheie în această misiune, potrivit site-ului oficial ESA. 

„Misiunea HERA este un pas major în protecția planetei noastre. Iar România va contribui decisiv la efortul global de apărare planetară”, a declarat Marius-Ioan Piso, Președintele Agenției Spațiale Române (ROSA), în 2020. „Prin expediția spre un sistem binar de asteroizi, precum și devierea experimentală a traseului unuia dintre aceștia și observarea atentă a rezultatului, explorarea spațială atinge un nou jalon în istoria omenirii.” 

România are un rol important în misiunea de apărare planetară HERA 

Sonda spaţială europeană HERA a fost lansată cu succes luni într-o misiune de studiere a asteroidului Dimorphos. Acesta a fost percutat în urmă cu doi ani de un dispozitiv creat de NASA pentru a îi devia traiectoria în cadrul unui test inedit de „apărare planetară”, informează AFP, scrie AGERPRES. 

Misiunea de apărare planetară HERA e prima de acest tip lansată de ESA. Plasată în cala unei rachete lansatoare Falcon 9, dezvoltată de compania americană SpaceX, sonda HERA e construită de Agenţia Spaţială Europeană (ESA). A fost lansată de la baza Cape Canaveral din Florida la locală 10:52 (14:52 GMT).

Lansarea sa a fost precedată de mai multe zile marcate de incertitudini. Compania SpaceX, al cărei lansator Falcon 9 a înregistrat o anomalie în timpul zborului său precedent, a obţinut abia duminică undă verde pentru această lansare. Aprobarea a venit din partea agenţiei federale americane pentru siguranţa aviaţiei.

Și condiţiile meteorologice au fost incerte. Uraganul Milton s-a apropiat de regiunile costiere ale Floridei, în sud-estul Statelor Unite.

Milton a crescut în intensitate şi a devenit un uragan de categoria 5 luni. A cauzat deja amânarea lansării, prevăzută iniţial pentru joia viitoare, a unei alte misiuni a NASA, Europa Clipper. Aceasta urmează să studieze un satelit acoperit de gheaţă al planetei Jupiter, Europa. Pentru a afla dacă oceanul său poate găzdui forme de viaţă.

În ciuda acestor obstacole, misiunea de apărare planetară HERA a fost lansată cu succes. Experți români au creat sistemul de navigație pentru satelit. Fără acest sistem, satelitul nu își poate îndeplini misiunea. 

Călătoria sondei Hera o va duce la 11 milioane de kilometri distanță de Pământ. În Centura de asteroizi dintre Marte şi Jupiter.

Sonda HERA se va „întâlni” cu asteroidul Dimorphos 

Sonda europeană va trebui să „se întâlnească” cu Dimorphos. Acesta e un mic corp ceresc cu un diametru de doar 160 de metri. Este este satelitul unui asteroid mai mare, Didymos.

În urmă cu doi ani, într-o misiune demnă de scenariul unui roman SF, vehiculul spaţial american DART s-a prăbuşit în mod intenţionat pe suprafaţa lui Dimorphos.

Obiectivul acelui test inedit de „apărare planetară” a fost de a evalua dacă este posibilă o deviere a traiectoriei unui corp ceresc. În cazul în care un asteroid ar ameninţa într-o bună zi să lovească Terra. Acum, misiunea de apărare planetară HERA va avea o traiectorie similară. 

Acest risc natural este unul dintre cele mai mici. Dar a provocat câteva cataclisme în trecut. Un astfel de incident ar putea să se producă, din nou, într-un viitor mai îndepărtat.

Ca urmare, experți din întreaga lume lucrează pentru a preveni un astfel de cataclism pe viitor. 

Se estimează că un obiect cosmic cu un diametru de 1 kilometru – care poate să declanşeze o catastrofă globală, precum dispariţia dinozaurilor – se prăbuşeşte pe Terra la fiecare 500.000 de ani. Un asteroid cu diametrul de 140 de metri – pragul estimat pentru producerea unei catastrofe regionale – la fiecare 20.000 de ani.