Cu ajutorul telescopului, astronomii au detectat dioxid de carbon și peroxid de hidrogen pe suprafața înghețată a celei mai mari Luni ale lui Pluto, numită Charon. Detectarea acestor molecule poate oferi experților răspunsuri despre cum se nasc Charon și alte corpuri înghețate din Sistemul Solar.
Telescopul James Webb a descoperit un detaliu ascuns pe Charon, satelitul lui Pluto. Ce se află pe Luna înghețată
Telescopul James Webb a descoperit un detaliu ascuns pe Charon, un satelit înghețat al corpului cosmic Pluto.
De la descoperirea sa din 1978, Charon a fost studiat de numeroși experți, scrie Live Science.
Acele analize au scos la iveală numeroase detalii despre Charon. Dar abia acum s-a aflat care e compoziția suprafeței Lunii lui Pluto.
Telescopul James Webb a descoperit un detaliu ascuns pe Charon, satelitul lui Pluto
Telescopul spaţial James Webb a descoperit dioxid de carbon pe suprafaţa îngheţată a lui Charon. Acesta e cel mai mare satelit natural al planetei pitice Pluto, conform unui studiu publicat în Nature Communications, transmite AFP, scrie AGERPRES.
Această descoperire, alături de cea a unui alt compus chimic, apa oxigenată (peroxidul de hidrogen), vor contribui la înţelegerea modului în care aceste lumi îngheţate au evoluat la marginile Sistemului Solar.
Pluto a fost îndelung considerată drept cea de-a 9-a planetă a Sistemului Solar. Însă după descoperirea altor corpuri cosmice similare în regiunea de dincolo de planeta Neptun, în Centura Kuyper, a fost introdusă în categoria planetelor pitice din 2006.
Aceste obiecte sunt adevărate „capsule ale timpului care ne permit să înţelegem formarea Sistemului Solar”, a declarat pentru AFP Silvia Protopapa, cercetătoare în cadrul Southwest Research Institute din Colorado (SUA) şi autoare a studiului.
Charon oferă o perspectivă de neegalat asupra acestor lumi îngheţate. Pentru că, spre deosebire de celelalte obiecte din centura Kuyper, inclusiv Pluto, suprafaţa sa nu este acoperită de gheaţă foarte volatilă precum metanul, a mai explicat ea. Așa că Telescopul James Webb a descoperit acum compoziția suprafeței satelitului natural.
Charon e cel mai mare satelit al lui Pluto
Charon e cea mai mare dintre cele 5 luni ale lui Pluto. Are un diametru de aproximativ 1.100 km și a fost descoperită în 1978. Survolul din 2015 al sondei NASA New Horizons a dezvăluit o suprafaţă acoperită de apă îngheţată şi de amoniac. Care îi conferă acestei lumi un aspect gri-roşiatic. De asemenea a fost descoperită materie ce se ridică din subsolul lui Charon.
Acest lucru a sugerat prezenţa dioxidului de carbon (CO2), un gaz esenţial pentru apariţia şi evoluţia vieţii pe Terra.
Se crede că obiectele din Centura Kuyper s-au format din discul protoplanetar. Acesta e un uriaş inel de praf şi gaz cosmic care înconjura tânărul Soare acum 4,5 miliarde de ani. Acest disc protoplanetar se află şi la originea formării Pământului. Ar fi putut conţine CO2. Dar sonda New Horizons nu detectase nicio urmă a acestui gaz.
Dar, acum Telescopul James Webb a descoperit ce se ascunde pe suprafața lui Charon.
La această întrebare rămasă deschisă s-a răspuns cu ajutorul telescopului James Webb. Telescopul are are capacităţi de detectare mai mari decât tehnologia de până acum.
Această concluzie ne permite să ne imaginăm că dacă punem piciorul pe suprafaţa lui Charon am da peste un amestec de apă îngheţată şi gheaţă carbonică. Aceasta e forma solidă a CO2.
În mod surprinzător, telescopul spaţial a detectat şi peroxid de hidrogen, potrivit Silviei Protopapa. Acesta e folosit pe Pământ ca dezinfectant. Dar prezenţa sa pe Charon sugerează că asupra suprafeţei acestei lumi acţionează radiaţiile ultraviolete şi vântul solar.