Primul bioprocesor din lume folosește 16 creieri umani crescuți în laborator. Sistemul ar folosi de „1 milion de ori mai puțină energie” decât un cip digital

Mai multe, sisteme precum acesta ar „consuma de 1 milion de ori mai puțină energie decât procesoarele digitale tradiționale”, susțin unii experți, scrie Tom’s Hardware. 

FinalSpark susține că Neuraplatform permite procesarea și învățarea informațiilor. Pentru că are un consum atât de mic de energie, poate reduce impactul asupra mediului a operațiunilor computaționale.

Primul bioprocesor din lume folosește 16 creieri umani crescuți în laborator

Într-o cercetare recentă axată pe dezvoltarea acestei tehnologii, FinalSpark susține că antrenarea unui singur LLM, precum GPT, are nevoie de aproximativ 10GWh. Adică un consum de energie de 6.000 de ori mai mare decât folosește un cetățean european pe an. 

Un astfel de consum de energie ar putea fi schimbat complet dacă primul bioprocesor din lume va avea succes. Astfel de sisteme folosesc mult mai puțină energie decât cele digitale tradiționale. 

Operațiunile de pe Neuroplatform se bazează momentan pe o arhitectură ce poate fi clasificată drept wetware. Adică o combinație între hardware, software și biologie. Inovația prinncipală a platformei provine din folosirea a 4 Multi-Electrode Arrays (MEAs). În acestea se află organoidele, adică mase 3D de celule cerebrale umane. 

În fiecare MEA se află câte 4 organoide. Fiecare dintre ele are 8 electrozi, ce sunt folosiți pentru stimulare și pentru înregistrare. Datele sunt transportate prin intermediul unui convertor analog digital. MEA-urile are și un sistem de susține cu microfluide și camere de monitorizare.

Primul bioprocesor din lume de acest fel permite experților să studieze mai multe variabile și să vadă ce răspuns oferă sistemul. 

Neuroplatform e disponibil pentru mai multe instituții 

În acest moment, FinalSpark a permit accesul la platforma computațională pentru 9 instituții. Proiectul e menit să ajute la cercetarea și dezvoltarea bioproceselor. 

În plus, peste 30 de universități sunt interesate să obțină acces la platformă. Mulți experți din întreaga lume vor să aibă oportunitatea de a colabora pe acest proiect. 

Cu o colaborare între instituții, compania speră să ajungă să creeze nu doar primul bioprocesor din lume, ci primul procesor „care trăiește”.  

Pentru a accesa platformă, instituțiile de educație sunt rugate să se aboneze cu 500 de dolari pentru fiecare utilizator. 

În acest moment, organoidele folosite în procesor trăiesc în jur de 100 de zile. Unele cipuri pot să supraviețuiască și decenii întregi. Structurile neuronale care se află în bioprocesoare ar avea o durată de viață lungă. Dar se pare că sunt „potrivite doar pentru experimente care durează câteva luni”, susține FinalSpark. 

Inițial, componentele MEA ale companiei rezistau doar câteva ore. Dar prin introducerea mai multor îmbunătățiri, compania a reușit să crească semnificativ durata de viață. Ca urmare, un organoid din acest sistem ar trăi în jur de 100 de zile. Dar experții speră ca această durată să fie semnificativ mai mare pe viitor.