Gaura neagră se află în centrul galaxiei Messier 87 (M87), scrie Space.com.

Cu această nouă imagine, experții pot studia caracteristici pe care le pot folosi ulterior și pentru studierea găurii negre care se află în centrul Căii Lactee. 

Imaginea cu prima gaură neagră supermasivă surprinsă vreodată a devenit mai clară cu ajutorul inteligenței artificiale

Astronomii din Statele Unite au prezentat o imagine a găurii negre M87* „mai clară” decât cea dezvăluită în 2019. Aceea a fost surprins[ de o reţea de telescoape. Noua fotografie este considerată „discutabilă” de un om de ştiinţă care a participat la realizarea primei imagini, deoarece a fost obţinută cu ajutorul unor simulări computerizate, informează AFP, scrie AGERPRES.

Imaginea cu prima gaură neagră supermasivă a fost reinterpretată cu IA de o echipă de cercetători americani. Aceasta a fost condusă de Lia Medeiros, de la Institute for Advances Study (IAS) din Princeton, New Jersey.

Echipa a prezentat „o nouă reconstrucţie” a acelei imagini ce a fost intens mediatizată în 2019. Rezultatele au fost publicate în revista Astrophysical Journal Letters.

Colaborarea internaţională EHT (Event Horizon Telescope) a produs imaginea unui mic cerc întunecat în mijlocul unui halou portocaliu strălucitor. Aceasta e semnătura unei gigantice găuri negre aflate în centrul galaxiei Messier 87 (M87). E situată la 55 de milioane de ani-lumină de Terra.

Noua imagine este „mai clară”, potrivit unui comunicat publicat de IAS. Ea prezintă un inel portocaliu mult mai fin. Inelul e produs de materia adusă la temperaturi uriaşe înainte de a fi absorbită de gaura neagră. Cercul central din imaginea cu prima gaură neagră supermasivă nu este decât „umbra” acestuia. O gaură neagră are o densitate atât de mare, încât nimic nu poate scăpa forţei sale de gravitaţie, nici măcar lumina.

Prima imagine a fost surprinsă în 2017

Prima imagine a fost obţinută la finalul unei campanii de observaţii astronomice realizate de reţeaua de radiotelescoape EHT în 2017. Noua imagine a fost produsă trecând datele recoltate de EHT prin filtrul unui algoritm de învăţare automată. Algoritmul e denumit PRIMO. A analizat circa 30.000 de imagini cu găuri negre obţinute prin simulări computerizate.

Acest demers a fost considerat interesant, dar şi „foarte periculos” de profesorul de astrofizică Heino Falcke, de la Universitatea Radboud din oraşul olandez Nijmegen. Profesorul Falcke a explicat că EHT, printre ai cărui fondatori se află şi el, a exclus iniţial un astfel de demers. Acesta ar fi „introdus o părtinire foarte puternică în reconstrucţia imaginii”. Acum, această tehnică a fost folosită pentru imaginea cu prima gaură neagră supermasivă IA.

Într-adevăr, aceste simulări sunt bazate pe modele teoretice, „pentru că nu ştim cum arată exact o gaură neagră şi trebuie să mai testăm încă legile fizicii din proximitatea lor”. Prin urmare, interpretarea cu ajutorul simulărilor a imaginii obţinute în urma observării găurii negre M87* ar însemna „să crezi că modelele tale sunt corecte”, a adăugat profesorul Falcke.

Unul dintre autorii studiului semnat de Lia Medeiros consideră însă că metoda PRIMO este „o oportunitate de aur pentru ca munca noastră colectivă să ne permită să înţelegem fizica găurilor negre”, potrivit unui comunicat publicat de IAS.

Cu toate acestea, pentru profesorul Falcke, rezultatul astfel obţinut „nu este o imagine, ci o presupunere ‘luminată’”.