În această săptămână au fost anunțate Premiile Nobel. Deși reușitele experților sunt notabile, unii din zona academică au criticat deciziile juriului, mai ales pentru domeniile fizică și chimie, pentru că ambele au fost acordate unor persoane care activează în sectorul AI.
Controversa Premiilor Nobel din 2024. De ce au criticat unii experți laureații Premiului pentru Fizică
Controversa Premiilor Nobel din 2024 a umbrit decernarea, după ce mai mulți experți au criticat deciziile juriului.
Premiile Nobel din acest an au fost acordate și unor experți care au legături cu gigantul tech Google, scrie Reuters.
Implicarea laureaților în domeniul AI a ridicat mai multe semne de întrebare.
Controversa Premiilor Nobel din 2024
Acordarea premiilor Nobel pentru Fizică şi Chimie unui mic număr de pionieri în domeniul dezvoltării inteligenţei artificiale (AI), unii dintre ei afiliaţi companiei Google, a provocat controverse cu privire la poziţia dominantă a acestei companii în domeniu.
Poziția eclipsează activitatea de cercetare desfăşurată în mediile universitare, susțin criticii. Decernarea Premiilor a dus și la discuţii despre cum ar trebui recunoscute descoperirile din domeniul informaticii, transmite Reuters, scrie AGERPRES.
Legăturile cu domeniul AI și cu gigantul tech Google au dus la controversa Premiilor Nobel din 2024.
Compania Google s-a plasat de la început în fruntea cercetării AI. Dar a fost obligată să adopte o poziţie mai defensivă în contextul competitorului OpenAI susţinut de Microsoft. Și a reglementărilor impuse de autorităţile americane.
Demis Hassabis, cofondator al companiei DeepMind ce a fost achiziţionată de Google, şi colegul său John Jumper au primit premiul Nobel pentru Chimie, alături de biochimistul american David Baker, pentru activitatea lor în decodificarea structurii proteinelor.
Geoffrey Hinton, fost cercetător la Google, a câştigat la rândul său premiul Nobel pentru Fizică, alături de omul de ştiinţă american John Hopfield, pentru o serie de descoperiri cu privire la procesul de învăţare al maşinilor (machine learning) care au deschis drumul pentru explozia AI din prezent.
Legătura laureaților cu Google a dus la controversa Premiilor Nobel din 2024 ce ar putea avea un impact pe acordarea premiilor pe viitor.
Profesoara Wendy Hall, specialistă în informatică şi consilier ONU cu privire la AI, a declarat pentru Reuters că, deşi activitatea laureaţilor din acest an merită să fie recunoscută, faptul că nu se acordă şi un premiu Nobel pentru matematică sau pentru informatică a dus la distorsionarea rezultatelor.
Ar putea fi introdus un Premiu Nobel pentru Informatică
„Comitetul Nobel nu doreşte să scape din vedere aceste progrese din domeniul AI. Aşa că a dat dovadă de foarte multă creativitate când l-a împins pe Geoffrey spre premiul pentru fizică. Aş susţine că ambii laureaţi au fost selectaţi în mod dubios (pentru categoria de Nobel la care au fost incluşi). Dar cu toate acestea este clar că sunt demni de premiul Nobel prin prisma cercetărilor lor. Dar cum altfel ar fi putut ei fi recompensaţi?”, s-a întrebat ea.
Noah Giansiracusa, profesor asociat de matematică la Universitatea Bentley şi autorul cărţii „How Algorithms Create and Prevent Fake News” (Cum algoritmii creează şi previn ştirile false n.r.), a susţinut la rândul său că decernarea premiului pentru fizică lui Hinton este discutabilă.
„Ceea ce a făcut el este fenomenal, dar este fizică? Nu cred!” a declarat Giansiracusa despre controversa Premiilor Nobel din 2024. „Chiar dacă s-a inspirat din fizică, nu este vorba de dezvoltarea unei noi teorii în fizică. Sau de rezolvarea unor probleme de lungă durată cu care se confruntă fizica”.
Categoriile premiilor Nobel oferite pentru descoperiri în domeniul medicinei sau fiziologiei, fizicii, chimiei, literaturii şi păcii au fost trecute în testamentul inventatorului suedez Alfred Nobel, care a murit în 1895. Premiul pentru economie a fost adăugat mai târziu, în 1968, cu susţinerea financiară a Băncii Suediei.
Autorităţile de reglementare din SUA vizează în prezent Google pentru o potenţială scindare. Ar putea obliga compania să cedeze browserul Chrome şi sistemul de operare Android. Despre care unii susţin că îi permit să menţină un monopol ilegal în căutarea online.