Această imagine e cea mai clară surprinsă în ultimii 32 de ani. Ultima dată, planeta a fost fotografiată în cadrul misiunii Voyager 2, care e trecut pe lângă Neptun în drumul său către granița Sistemului Solar, scrie Space.com. 

„Au trecut 3 decenii de când am văzut ultima dată acele benzi de praf vagi și aceasta e prima dată când le vedem în infraroșu,” a declarat Heidi Hammel, cercetător în cadrul Association of Universities for Research in Astronomy (AURA).

Inelele planetei Neptun au fost surprinse de Telescopul James Webb

Dincolo de inelele luminoase, înguste, pe care experții le văzuseră deja, James Webb a scos la iveală și inelele de praf mai vagi ale Neptun. Acestea nu au putut fi surprinse nici de către Voyager 2, în 1989. 

Inelele de praf ale planetei Neptun nu au fost văzute până acum. Din imaginea Telescopului lipsește culoarea albastră, care a ajuns să fie asociată cu gigantul de gheață, din pozele surprinse de Telescopul Hubble. 

Această culoare se datorează metanului din atmosfera planetei. Nu apare în imaginea James Webb, pentru că acest observator folosește lumina infraroșie. Metanul din norii planetei absorb lumina la aceste unde. Din acest motiv, planeta pare mai întunecată în anumite zone, care nu sunt acoperite de norii luminoși. 

Un alt element important din imagine e reprezentat de porțiunile luminoase din emisfera sudică a planetei Neptun. Acestea sunt, de fapt, nori de gheață luminoși, de altitudine înaltă, din atmosfera planetei. Ei reflectă lumina Soarelui înainte ca metanul din nori să o absoarbă. 

Imaginea scoate în evidență și norii la latitudine înaltă care înconjoară un vortex de la Polul sud al Neptun. Dincolo de inelele planetei Neptun, Telescopul a surprins și o linie strălucitoare vagă, în apropierea ecuatorului. 

Aceasta ar putea indica o circulație globală a atmosferei Neptun, ce ar putea împinge vântul și furtunile de pe gigantul de gheață. 

Neptun are o orbită de 164 de ani în jurul Soarelui

În imaginea virală apare și un element interesant în apropiere de Polul nordic. Neptun are o orbită de 164 de ani în jurul Soarelui. Ca urmare, Polul nordic nu a fost complet vizibil acum. Chiar și așa, James Webb, aflat la 1.5 milioane de kilometri distanță de Pământ, a surprins o strălucire interesantă în acea zonă. 

Dincolo de inelele planetei Neptun, în imagine pot fi văzute și cei 7 sateliți naturali ai gigantului de gheață. Cel mai strălucitor e luna Triton. Aceasta e acoperită cu un strat înghețat de nitrogen condensat. Ea pare mult mai luminoasă decât planeta Neptun. Triton reflectă aproximativ 70% din lumina solară. 

Recent, experții au estimat că oamenii au lăsat tone de gunoi pe Marte în 50 de ani de explorare.

Neptun se află la o distanță de Soare de 30 de ori mai mare decât cea dintre Pământ și steaua Sistemului Solar.