ONU a aprobat propunerea României pentru un an dedicat apărării planetare. Când ar avea loc pentru prima dată

România a participat și la proiectul internațional HERA, menit să testeze abilitățile tehnologiei umane de a apăra planeta. 

Acum, România a propus chiar 1 an care poate fi dedicat acestui sector în continuă creștere, inițiativă care a și fost aprobată de ONU, potrivit site-ului oficial.

ONU a aprobat propunerea României pentru un an dedicat apărării planetare

O rezoluţie iniţiată de România vizează desemnarea anului 2029 drept „Anul internaţional al conştientizării asteroizilor şi al apărării planetare”. A fost aprobată de a patra comisie (politică specială şi decolonizare) a Adunării Generale a ONU. Aprobarea a avut loc la ultimele dezbateri generale privind cooperarea internaţională în domeniul utilizării spaţiului cosmic în scopuri paşnice, la New York, scrie AGERPRES. 

Acţionând fără un vot înregistrat, ONU a aprobat propunerea României. Comisia a acceptat la 1 noiembrie un proiect de rezoluţie privind „Anul internaţional al conştientizării asteroizilor şi al apărării planetare, 2029”. Conform termenilor săi, Adunarea Generală ar urma să decidă pentru a declara 2029 drept „An internaţional al conştientizării asteroizilor şi al apărării planetare” pentru a profita de apropierea asteroidului 99942 Apophis în 2029 de planeta noastră. Scopul e lansarea unei campanii globale de creştere a gradului de conştientizare în rândul publicului în legătură cu asteroizii. Un asteroid a fost cel care a dus la dispariția dinozaurilor.

Rezoluţia propusă de România a beneficiat de sprijinul subcomitetelor ştiinţific, tehnic şi legislativ. Se bazează pe mai multe decizii adoptate în trecut pentru dezvoltarea unei strategii comune a omenirii. Aceasta include activităţi viitoare asociate cu obiectele cosmice din apropierea Pământului.

Rezoluţia recunoaşte importanţa împărtăşirii de informaţii cu privire la descoperirea, monitorizarea şi caracterizarea fizică a obiectelor cosmice potenţial periculoase din apropierea Pământului. Pentru a se asigura că toate ţările, în special cele în curs de dezvoltare, care au o capacitate limitată în prezicerea şi reducerea impactului cu un corp ceresc din proximitatea Terrei, sunt conştiente de ameninţările potenţiale. 

ONU a aprobat propunerea României, ce accentuează necesitatea consolidării capacităţilor pentru un răspuns eficient în caz de urgenţă. Și o gestionare a dezastrelor în cazul impactului cu un obiect cosmic din apropierea Pământului.

Unele obiecte cosmice pot fi periculoase pentru Pământ

Obiectele cosmice din apropierea Pământului sunt asteroizii şi cometele ale căror orbite îi aduc la distanţe mai mici de 1,3 unităţi astronomice (195 milioane de kilometri) de Soare.

Obiectele periculoase sunt un subtip de obiecte cosmice din apropierea Pământului. Aceasta au o distanţă minimă de intersectare cu orbita Pământului mai mică de 0,05 unităţi astronomice. Ceea ce reprezintă aproximativ 7,5 milioane de kilometri. Aceste obiecte trebuie să aibă o dimensiune mai mare de 140 de metri. Care e dedusă indiferent de strălucirea acestor corpuri cosmice.

Cometele şi asteroizii sunt obiecte cereşti importante. Conţin indicii despre istoria timpurie şi formarea Sistemului Solar. Dar ar putea reprezenta un risc pentru Terra. Așa că ONU a aprobat propunerea României, ce poate atrage atenția asupra acestui sector. 

Din acest motiv, data de 30 iunie a fost declarată Ziua Internaţională a Asteroidului. E celebrată în fiecare an la nivel internaţional. Marchează evenimentul de impact Tunguska din Siberia, în Federaţia Rusă, pe 30 iunie 1908.

Pe 13 aprilie 2029, asteroidul 99942 Apophis va trece în condiţii de siguranţă, dar foarte aproape de Terra. Se va afla la aproximativ 32.000 de kilometri deasupra suprafeţei planetei noastre. Deci în interiorul orbitei geostaţionare, dar fără a reprezenta o ameninţare pentru Pământ. 

Ceea ce, în termeni astronomici, constituie o apropiere extrem de mare. Asteroidul Apophis are un diametru de aproximativ 375 de metri. Va fi vizibil pentru scurt timp cu ochiul liber pentru aproximativ 2 miliarde de oameni din Europa, Africa şi unele părţi ale Asiei.