Experții au găsit dovezi despre cum a fost transmisă prima ciumă, cea mai veche tulpină descoperită până acum. Tulpina ar fi fost transmisă de mușcătura unui animal cu 2.000 de ani mai devreme decât estimau cercetătorii că ar fi apărut boala.
Experții au analizat rămășițele unui vănător ce a trăit în urmă cu mii de ani. În urma studiului, ei au descoperit că prima tulpină de ciumă a apărut mai devreme decât au estimat până acum. Mai mult, cred că au aflat și care a fost primul animal care a transmis-o.
Până acum, cercetătorii au crezut că bacteria ce cauzează ciuma Yersina Pestis a apărut acum 3.000 de ani, potrivit Live Science. Descoperirea infirmă această teorie, potrivit autorului principal al studiului, Ben Krause-Kyora, arheolog din cadrul Universității din Kiel, Germania.
Individul infectat cu prima ciumă, numit RV 2039, avea 20-30 de ani când a murit. Scheletul lui a fost descoperit împreună cu alte patru într-un sit lângă Marea Baltică, în Letonia.
Deși cercetătorii credeau că prima tulpină de ciumă a apărut în urmă cu 3.000 de ani. Potrivit lui Krause-Kyora, e posibil ca atunci să fi avut loc prima mutație a bacteriei.
Individul descoperit acum a trăit în urmă cu 5.000 de ani, potrivit analizei dinților și oaselor sale.
Cercetătorii au studiat genomul bacteriei și cred că aceasta făcea parte dintr-o familie de bacterii ce a apărut în urmă cu 7.000 de ani, la scurt timp după ce Yersina pestis a evoluat distinct de predecesorul ei, Yersina pseudotuberculosis.
Analiza a scos la iveală faptul că genele cheie ale bolii apăruseră deja chiar și în acest stadiu.
”Ce e atât de surprinzător e că vedem și în această primă tulpină aproape tot setul genetic al Yersina pestis și doar câteva gene lipsesc. Dar chiar și o schimbare mică în caracteristicile genetice pot influența drastic virulența,” a declarat Krause-Kyora.
Spre deosebire de prima ciumă, tulpinele moderne includ o trăsătură importantă ce lipsea din versiunea antică. Ele au o genă ce permite puricilor să aibă boala.
Această schimbare a accelerat ritmul la care bacteria putea infecta oamenii. Mai mult, folosirea puricilor drept animale care pot transmite bacteria presupune moartea primei gazde. O gazdă trebuie să moară pentru ca puricii să caute o alta și să transmită boala mai departe.
Experții cred că această nouă genă a făcut ciuma și mai mortală. Pentru că bacteria nu putea fi transmisă de purici în tulpină antică, experții cred că vânătorul a fost infectat cu Yersina pestis din cauza unei mușcături de rozătoare, cel mai probabil un castor.
Castorii erau purtători comuni ai predecesorului primei tulpini (prima ciumă), Yersina pseudotuberculosis.
Cele trei pandemii cauzate de bacterie au dus la unele dintre cele mai mortale evenimente din istoria umană. Ciuma lui Iustinian (anii 542 – 750) ar fi redus populația din zona mediteraneană cu 40% până la finalul secolului 6.
Cea de-a doua pandemie, din secolul 14, numită Moartea neagră (sau Ciuma neagră) a ucis 25 de milioane de oameni. Ea a redus cu 33-50% populația întregului continent european.
Cea de-a treia pandemie a început în 1855 în provincia Yunnan, China, și a ucis 12 milioane de oameni în India și China.
Experții cred că RV 2039 nu era foarte contagios, dată fiind tulpina. E posibil, însă, ca prima ciumă să îl fi omorât. Există mai multe dovezi că acum 6.100 – 5.400 de ani, populația neolotică din Europa a suferit pierderi semnificative. E posibil ca această tulpină să fi fost un factor important, însă sunt necesare alte studii pentru a confirma această teorie.
