O bacterie „pierdută” a fost descoperită în dintele unui om de Neanderthal. La ce ar putea fi folosită în ziua de azi

Experții au analizat placa dentară a oamenilor antici și moderni, pentru a studia evoluția microbilor din gură, scrie Live Science. 

Microbiomul oral al fiecărei persoane e foarte important pentru sănătatea indivizilor.

O bacterie „pierdută” a fost descoperită în dintele unui om de Neanderthal

Bacteriile ciudate au rămas captive pe dinţii unor neanderthalieni. Ar putea să îi ajute pe oamenii de ştiinţă să dezvolte noi antibiotice, potrivit unui studiu. Acesta a utilizat placa dentară prelevată de la oameni preistorici şi de la oameni moderni pentru a cerceta evoluţia microbilor din cavitatea bucală, informează Live Science, scrie AGERPRES. 

Acum că o bacterie „pierdută” a fost descoperită, e posibil ca aceasta să ducă la producerea unor antibiotice salvatoare de vieți pe viitor. 

Fiecare persoană deţine propriul microbiom oral. Acesta reprezintă un set de sute de specii de organisme microscopice, care „colonizează” cavitatea bucală. Include sute de specii diferite de microorganisme prezente în orice moment. Microbiomul oral este mare şi divers şi variază în funcţie de mediul de viaţă al omului.

Pentru a investiga străvechiul microbiom oral uman, Christina Warinner, cercetătoare în arheologie biomoleculară la Universitatea Harvard din Statele Unite, a inventat tehnici noi cu scopul de a analiza placa dentară a oamenilor preistorici. Aceasta s-a întărit devenind calcul, numit şi tartru. 

„Calculul dentar este singura parte a organismului nostru care se fosilizează în mod obişnuit în timp ce suntem încă în viaţă,” a declarat coordonatoarea studiului. De asemenea, tartrul deţine cea mai mare concentraţie de ADN străvechi dintre toate fragmentele unui schelet preistoric. Astfel, o bacterie „pierdută” a fost descoperită în dinte. 

Din doar câteva miligrame de calcul dentar, Christina Warinner a putut să izoleze miliarde de catene scurte de ADN de la sute de specii amestecate. Apoi a recombinat acele catene pentru a identifica speciile cunoscute. Însă studierea fosilelor preistorice implică o dificultate suplimentară. ADN-ul descoperit în calculii dentari ai oamenilor preistorici ar putea proveni de la microbi care au dispărut între timp de pe Terra.

Omul de Neanderthal e una dintre cele mai apropiate rude preistorice ale oamenilor 

În noul lor studiu, Christina Warinner şi colegii ei au analizat calculi dentari de la 12 neanderthalieni. Omul de Neanderthal e unul dintre cei mai apropiaţi „verişori” dispăruţi ai omului modern. 

Experții au analizat mostre de la 34 de rămăşiţe arheologice umane. Și de la 18 de oameni moderni care au trăit de acum 100.000 de ani şi până în prezent în Europa şi Africa. Cercetătorii au secvenţiat peste 10 miliarde de fragmente de ADN. Le-au reasamblat în 459 de genomuri bacteriene. Acestea reprezintă aproximativ 75% din totalul bacteriilor orale cunoscute, inclusiv o bacterie „pierdută” care a fost descoperită în acest studiu.

Apoi, ei s-au concentrat pe două specii din genul bacterian Chlorobium. Acestea au fost descoperite la şapte indivizi care au trăit în Pleistocenul Târziu (126.000 de ani – 11.700 de ani în urmă). Acele bacterii nu corespund niciunei specii cunoscute. Dar sunt apropiate de C. limicola. Aceasta e o bacterie care a fost găsită în surse de apă asociate cu mediul de viaţă din peşteri.

Recent, a fost descoperită și cea mai mare bacterie din lume.

Atunci când au fost inserate în bacterii vii, BGC-urile Chlorobium au produs două noi enzime. Acestea ar fi putut juca un rol în fotosinteză. Noile tehnici folosite în cadrul acestui studiu ar putea să ducă în viitor la dezvoltarea de noi antibiotice.

„Bacteriile sunt, practic, sursa tuturor antibioticelor noastre. Nu am mai descoperit nicio nouă clasă majoră de antibiotice în ultimii ani şi suntem pe punctul de a rămâne fără antibiotice eficiente pe termen lung,” a adăugat coordonatoarea studiului.