Rezultatele studiului sunt importante în această nișă de cercetare. De-a lungul timpului, au existat mai multe analize privind efectul real al dormitului la prânz. Unele dintre ele au sugerat că somnul de prânz are efecte benefice pentru adulții în vârstă, inclusiv atenția eficientă și capacitatea de concentrare asupra anumitor sarcini, scrie The Guardian.

Cel mai recent studiu sugerează că o creștere a somnului de prânz avea legătură cu o șansă mai mare a apariției bolii Alzheimer.

Experții au descoperit o legătură între somnul de prânz și boala Alzheimer

Experții cred că somnul lung la prânz e mai degrabă un semn timpuriu al bolii. Nu există, acum, indicii că ar fi o cauză în sine a declinului mental. 

„Ar putea fi un semn al îmbătrânirii accelerate,” a declarat dr. Yue Leng, din cadrul Universității din California. „Cea mai importantă concluzie e că dacă nu obișnuiai să dormi la prânz și observi că începi să devii mai somnoros în timpul zilei, ar putea fi un semn al unui declin al sănătății cognitive.” 

Experții susțin că au descoperit o legătură între cei 2 factori. În studiu au fost incluse peste 1.000 de persoane, cu o vârstă medie de 81 de ani. Aceștia au fost studiați timp de mai mulți ani în cadrul acestei cercetări. 

În fiecare an, participanții au purtat un dispozitiv similar cu un ceas. Acesta le-a urmărit mobilitatea timp de până la 14 zile. Fiecare perioadă mai lungă de non-activitate în intervalul 9 – 19 era interpretat drept somn. 

Află până la ce vârstă pot trăi oamenii, de fapt, potrivit experților.

Participanții au participat la mai multe teste, prin care erau testate capacitățile lor cognitive în fiecare an. La începutul studiului, 76% dintre participanți nu aveau probleme cognitive. 20% dintre ei aveau deficiențe cognitive medii. 4% aveau boala Alzheimer. 

Cu ajutorul acestor teste, experții au descoperit o legătură între somnul de prânz și boala Alzheimer. 

Pacienții care nu aveau deficiențe cognitive au dormit la prânz doar cu 11 minute mai mult, de-a lungul anilor

Pentru pacienții care nu au dezvoltat probleme cognitive, timpul petrecut dormind la prânz a crescut mai puțin. Experții au înregistrat o creștere de doar 11 minute de-a lungul anilor.

Pacienții care au primit un diagnostic de deficiențe cognitive medii au avut o creștere de 24 de minute. Această creștere s-a triplat, până la 68 de minute, după un diagnostic cu boala Alzheimer. Studiul cu ajutorul căruia experții au descoperit o legătură între somnul de prânz și boala Alzheimer a fost publicat în jurnalul Alzheimer’s and dementia.

Unele studii susțin că numărul adulților cu demență ar putea crește la 150 de milioane de cazuri până în anul 2050 – care e avertismentul experților.

Pacienții care dormeau la prânz mai mult de 1 oră pe zi aveau un risc cu 40% mai mare de a avea Alzheimer decât cei care dormeau mai puțin de 1 oră pe zi.

Participanții care dormeau cel puțin o dată pe zi aveau, la fel, un risc cu 40% mai mare decât cei care dormeau mai rar la prânz.

Potrivit lui Leng, nu există un mod prin care să fie eliminată complet posibilitatea ca dormitul la prânz să cauzeze probleme cognitive. El a precizat, însă, că nu au existat „niciun mecanism biologic evident prin care dormitul la prânz poate cauza boala Alzheimer”.