Statul indian Kerala depune eforturi semnificative să limiteze o epidemie cauzată de virusul mortal Nipah. Acesta a ucis deja 2 oameni și a infectat minim 5, potrivit autorităților locale. Școlile din districtul Kozhikode deja au fost închise.
Ce e virusul Nipah și de ce se tem experții că va duce la o nouă pandemie. Deja există un focar în India
Experții au detaliat ce e virusul Nipah și de ce se tem că ar putea duce la o nouă pandemie, după crearea unui focar în India.
Mai multe sate au fost declarate zone de contaminare și 950 de contacte au fost identificate, potrivit The Washington Post.
Dintre aceștia, 213 intră în categoria de „risc ridicat”.
Ce e virusul Nipah și de ce se tem experții că va duce la o nouă pandemie
Autorităţile indiene au anunţat în această săptămână că fac eforturi pentru a limita un focar de Nipah. Acesta e un virus rar transmis de la animale la oameni şi care provoacă, printre altele, o puternică febră cu o rată ridicată a mortalităţii, potrivit AFP, scrie AGERPRES.
Experții au detaliat ce e virusul Nipah recent, în contextul acestui nou focar. Prima epidemie de Nipah a fost înregistrată în 1998. Atunci, virusul s-a răspândit în rândul crescătorilor de porci din Malaezia. Virusul poartă numele satului, din această ţară din sud-estul Asiei, în care a fost descoperit.
Epidemiile provocate de acest virus sunt rare. Dar Nipah a fost inclus de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) – alături de Ebola, Zika şi COVID-19 – ca fiind una dintre numeroasele boli care merită să fie cercetate cu prioritate din cauza potenţialului lor de a provoca o epidemie globală.
Nipah se transmite în general la oameni prin intermediul animalelor sau al alimentelor contaminate. Dar poate fi transmis şi direct între oameni. Liliecii frugivori sunt purtători naturali ai virusului. Au fost identificaţi ca fiind cea mai probabilă cauză a focarelor ulterioare.
Simptomele includ febră intensă, vărsături şi infecţie respiratorie. Cazurile severe pot fi caracterizate de convulsii şi o inflamaţie cerebrală care duc la comă. Nu există un vaccin împotriva virusului Nipah.
Pacienţii se confruntă cu o rată de mortalitate cuprinsă între 40% şi 75%, potrivit OMS. Prima epidemie de Nipah a ucis peste 100 de persoane în Malaezia şi a dus la sacrificarea unui milion de porci în încercarea de a virusul.
Acesta s-a răspândit şi în Singapore. Acolo, s-au înregistrat 11 cazuri şi un deces în rândul lucrătorilor din abatoare care au intrat în contact cu porci importaţi din Malaezia, ce erau infectați cu virusul Nipah, o sursă ce e frecventă pentru această maladie.
Virusul a produs sute de victime până acum
De atunci, boala a fost raportată în principal în Bangladesh şi în India. Ambele ţări au înregistrat primele focare în 2001. Bangladesh a fost cel mai grav afectat în ultimii ani. Peste 100 de persoane au murit din cauza virusului Nipah începând din 2001.
Două focare în India au ucis peste 50 de persoane înainte de a fi ţinute sub control.
Statul Kerala, din sudul ţării, a înregistrat două decese din cauza Nipah şi alte patru cazuri confirmate începând de luna trecută. Autorităţile au închis unele şcoli şi au desfăşurat ample campanii de testare și de informare publică, ce explică ce e virusul Nipah.
Acest ultim focar de Nipah reprezintă al patrulea val din Kerala în cinci ani. Virusul a ucis 17 persoane într-o primă apariţie în 2018.
Apărute cu mii de ani în urmă, zoonozele – boli transmisibile de la animale la om – s-au înmulţit în cursul ultimilor 20-30 de ani. Dezvoltarea călătoriilor internaţionale le-a permis o propagare mai rapidă.
Ocupând suprafeţe din ce în ce mai mari ale planetei, oamenii contribuie, de asemenea, la perturbarea ecosistemelor. Și la creşterea probabilităţii unor mutaţii virale aleatorii transmisibile la oameni, subliniază experţii.
Agricultura industrială sporeşte riscul de răspândire a agenţilor patogeni între animale. În timp ce despădurirea măreşte contactul dintre animalele sălbatice, animalele domestice şi oameni.