Ce a cauzat „anul fără vară” în 1816. Milioane de oameni au murit din cauza schimbărilor globale

1816 e cunoscut și drept „anul fără vară”, perioadă în care Pământul a fost afectat de o explozie vulcanică extrem de puternică.

Publicat: 8 august 2025, 7:23 / Actualizat: 8 august 2025, 17:03

În 1816, populația planetei a avut de suferit din cauza secetei și foametei după ce temperaturile globale au scăzut brusc și semnificativ. Cauza acestei catastrofe a fost o erupție vulcanică masivă a Muntelui Tambora, din Indonezia.

Erupția a avut loc în luna aprilie a anului precedent, în 1815, scrie BBC News.

Aceasta e în continuare considerată cea mai distructivă erupție vulcanică din ultimii 10.000 de ani.

ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ

Ce a cauzat „anul fără vară” în 1816

Explozia a avut loc pe insula indoneziană Sumbawa. A fost de 10 ori mai puternică decât erupția ulterioară de la Krakatoa. Zeci de mii de oameni au murit pe insula Sumbawa imediat după erupție. Dar mulți alții au decedat în anii următori, rezultat direct al acestei erupții vulcanice, ce a dus la „anul fără vară” în 1816.

Erupția a emis un nivel periculos de gaze, praf și pietre în atmosferă. Un strat de mici particule de cenușă a ajuns în stratosferă. Ceea ce a dus la blocarea radiației solare și la absorbția căldurii.

Reclamă

Ca urmare, Pământul a suferit o perioadă îndelungată de vreme extremă. A fost cea mai devastatoare din ultimii mii de ani.

În medie, temperaturile globale au scăzut cu 3 grade Celsius. Vremea rece și lumina redusă au dus, inevitabil, la probleme în agricultură. Lipsa hranei a dus la rândul ei la foamete.

Clima s-a schimbat, ceea ce a dus la secetă în anumite zone. Ca urmare, 1816 mai poartă și denumirea de Anul Sărăciei.

Stratul de cenușă care a ajuns în atmosferă a creat un nou de mărimea Australiei. Acesta a blocat razele Soarelui și a dus la efecte devastatoare în vara anului 1816, sau „anul fără vară”.

Pentru că au fost probleme în agricultură, prețul grânelor a crescut semnificativ. În unele zone a fost secetă, dar în altele au fost inundații devastatoare. Mai mult, vremea haotică a dus și la răspândirea unui nou tip de holeră în India, unde au murit milioane de persoane.

Milioane de oameni au murit din cauza schimbărilor climatice din 1816

Din cauza acelui nor de cenușă, s-a creat brusc o mini eră glaciară la nivel mondial. Pentru că schimbarea a fost atât de rapidă, numeroase specii, mai ales în cazul plantelor, nu s-au putut adapta îndeajuns de repede noilor condiții.

Din fericire, această nouă realitate a fost temporară. Dar, înainte ca lucrurile să revină la normal, milioane de oameni și-au pierdut viața, mulți din ei din cauza foametei sau noilor boli care s-au răspândit mai repede într-o lume devastată de schimbări climatice extreme.

Un astfel de eveniment atrage atenția asupra impactului devastator pe care o diferență de temperatură de câteva grade o poate avea asupra întregii planete. Până în 2050, temperatură globală medie va crește cu 4 grade Celsius.

O astfel de încălzire globală poate schimba complet planeta și poate duce, din nou, la milioane de vieți pierdute. Spre deosebire de schimbarea climatică din 1816, această schimbare de temperatură va fi permanentă. Și va fi cauzată de activitatea umană, nu de natură.