Un studiu recent, de exemplu, a scos la iveală faptul că primele specii umane tindeau să aibă o dietă compusă în mare parte din plante, scrie Earth.com.

Studiul a fost condus de dr. Tina Ludecke, din cadrul Max Planck Institute for Chemistry, Germania, în colaborare cu experți din Africa de Sud.

Dieta surprinzătoare a primilor oameni

Rezultatele studiului oferă o nouă imagine asupra primelor diete ale speciilor umane. Experții au analizat izotopi de azot din emailul dentar fosilizat prelevat de la 7 exemplare de Australopithecus. Aceste fosile au fost descoperite în Peșterile Sterkfontein, din apropierea Johannesburg. Zona e bogată în astfel de fosile și oferă constant noi informații despre evoluția umană. 

Cu ajutorul acestora, experții au putut descoperi dieta surprinzătoare a primilor oameni. Cercetătorii au comparat aceste semnături izotopice cu cele ale animalelor care trăiau în acea perioadă. Printre ele se numără antilope și maimuțe, dar și carnivore, precum hienele și feline mari. 

Astfel, cercetătorii au putut stabili unde se afla specia Australopithecus în lanțul trofic din acea perioad. 

Dinții Australopithecus au prezentat un nivel scăzut de izotopi de azot, similar cu cel observat în cazul animalelor ierbivore. Ceea ce sugerează că primii strămoși ai oamenilor aveau o dietă vegană, în mare parte, și nu consumau des carne. 

E posibil ca Australopithecus să fi consumat rar și proteine animale precum ouă sau insecte. Dar rezultatele indică faptu că dieta lor nu includea și carne, cel puțin nu într-un mod semnificativ.

Astfel, dieta surprinzătoare a primilor oameni diferă semnificativ față de cea actuală. În ziua de azi, cel puțin în țările vestice, consumul produselor animale a devenit aproape zillnic. 

Ce impact poate avea o dietă care include și carne

Atunci când animalele digeră mâncarea, corpul lor produce azot într-un mod care lasă urme chimice distincte. Raportul de izotopi de azot grei (N15) comparat cu izotopi de azot ușori (N14) se schimbă pe măsură ce o specie urcă în lanțul trofic. 

Animalele ierbivore au un nivel mai scăzut de izotopi de azot. Carnivorele au un nivel mai mare, pentru că ele consumă ierbivorele. Ca urmare, cu această metodologie, experții au putut afla care a fost dieta surprinzătoare a primilor oameni. 

„Emailul dentar e cel mai puternic teșut în corpul mamiferelor. Poate păstra amprenta izotopică a dietei unui animal timp de milioane de ani,” a declarat dr. Ludecke. 

În trecut, alți experți au concluzionat că un consum al resurselor animale, mai ales carnea, a avut un rol semnificativ în dezvoltarea creierelor mai mari. De aici au apărut și diferite abilități, precum cea a dezvoltării și folosirii uneltelor. 

Proteinele și grăsimea din carne au fost asociate cu o creștere a dimensiunii creierului, în lanțul evoluției. Dar, până acum, nu am avut dovezi clare despre momentul exact în care am început să consumăm carne.