O cercetare recentă susține că o secetă a fost catalizatorul unor tensiuni sociale, ce ar fi dus la colapsul politic al civilizației, scrie Science Alert. 

Seceta ar fi fost factorul care a declanșat șirul de evenimente ce a dus la destrămarea civilizației.

De ce s-a prăbușit civilizația mayașă

Seceta ar fi dus la mai multe conflicte civile. La rândul lor, acestea au dus la colapsul politic al civilizației. După acest punct, oamenii s-ar fi retras în așezări mai mici și mai sigure. 

Dincolo de faptul că oferă un motiv care poate explica de ce s-a prăbușit civilizația mayașă, studiul trage și un semnal de alarmă despre impactul pe care îl pot avea fenomenele naturale și schimbările climatice. Astfel de schimbări pot pune presiune chiar și pe unele dintre cele mai complexe și prospere civilizații. 

„Mai multe surse de date au indicat că a crescut semnificativ conflictul civil și modelele liniare generalizate corelează conflictul din oraș cu condițiile de secetă între 1400 și 1450,” au scris experții în studiu. 

„Argumentăm că o secetă prelungită ar fi dus la creșterea tensiunilor între facțiunile rivale, dar adaptările ulterioare au dezvăluit o rezistență în regiune. Aceasta a permis structurilor mayașe politice și economice să reziste până la contactul cu europenii, la începutul secolului 16,” a continuat experții. 

Experții au folosit numeroase resurse istorice pentru studiu. Acestea ofereau detalii despre cum s-a schimbat populația, ce se mânca în acea perioadă și care erau condițiile de climă. Aceste dovezi au fost augmentate de noua analiză a rămășițelor umane. Acestea aveau semne de răni traumatice, ce indică un grad ridicat de conflict. Astfel, experții cred că au descoperit de ce s-a prăbușit civilizația mayașă. 

Civilizația mayașă s-a confruntat cu o secetă prelungită.

Experții au realizat mai multe corelații între creșterea nivelului precipitațiilor și creșterea populației în acea zonă. În plus, au găsit o corelație și între scăderea precipitațiilor și creșterea conflictului.

Seceta prelungită în perioada 1400-1450 cel mai probabil a dus la abandonarea orașului Mayapan. Lipsa apei ar fi afectat tradițiile din agricultură și rutele de comerț. Aceste schimbări ar fi pus presiune pe locuitorii orașului, ce ar putea indica de ce s-a prăbușit civilizația mayașă. 

Pe măsură ce mâncarea a început să dispară și situația a devenit mai periculoasă, oamenii fie au murit, fie s-au mutat. 

În ultima groapă comună săpată înainte de abandonarea orașului, experții au concluzionat că cele mai multe rămășițe aparțineau familiei Comomilor (conducătorii mayași). E poosibil ca aceștia să fi fost omorâți de facțiuni rivale. 

Recent, un mormânt din era incașă a fost descoperit sub o casă din Peru.

Localnicii care s-au mutat în alte părți din peninsula Yucatan. Printre acestea s-au numărat orașele de pe coastă sau așezări independente, a permis culturii mayașe să prospere și după prăbușirea orașului Mayapan. Studiul a fost publicat în jurnalul Nature Communications.