Planul pentru Luna-25 era ca aceasta să se poziționeze într-o orbită înainte de aselenizare pe 19 august. Aselenizarea ar fi avut loc pe 21 august. Dar sonda a avut dificultăți care a dus la prăbușirea ei pe suprafața satelitului natural.
De ce s-ar fi prăbușit sonda Luna-25, de fapt. Rusia a dezvăluit în sfârșit motivul real
Rusia a dezvăluit de ce s-ar fi prăbușit sonda Luna-25, de fapt, în încercarea de a aseleniza, pe data de 21 august 2023.
Luna-25 a fost prima misiune lunară organizată de Rusia în ultimele decenii. Misiunea precedentă a fost Luna-24, ce a avut loc în 1976, scrie Space.com.
În aceeași perioadă, și India a trimis o sondă către Lună, dar aceasta a aselenizat cu succes.
De ce s-ar fi prăbușit sonda Luna-25, de fapt
Sonda Luna-25 s-a prăbuşit pe suprafaţa lunară pe 19 august din cauza unei funcţionări anormale a computerului de bord. Anunțul a fost făcut de agenţia spaţială rusă, Roscosmos, într-un raport preliminar privind cauzele accidentului. Cu acest eșec, Moscova a pierdut lupta pentru prima aselenizare a unei nave spaţiale la Polul Sud al satelitului Pământului, transmite EFE, scrie AGERPRES.
Sonda Luna-25 s-ar fi prăbușit din cauza defecțiunii computerului, ce a dus la prăbușirea sa. Pe 19 august, la emiterea unui impuls de corecţie pentru a transfera nava spaţială de pe o orbită lunară circulară pe o orbită eliptică premergătoare aselenizării, sistemul de propulsie al Luna-25 a funcţionat timp de 127 de secunde în loc de 84 de secunde, aşa cum era prevăzut, a precizat Roscosmos într-un comunicat.
Ca urmare, sonda a trecut pe o orbită deschisă neprevăzută. Înainte de acest punct, a realizat și o imagine cu Luna. Ulterior, s-a ciocnit de suprafaţa lunară, a precizat aceasta.
Agenţia spaţială rusă a indicat că „cea mai probabilă cauză a accidentului a fost funcţionarea anormală a complexului de control de la bord. Asociată cu eşecul de a porni accelerometrul din dispozitivul BIUS-L (unitatea de măsurare a vitezei unghiulare)”. Ca urmare a acestor probleme, sonda Luna-25 s-ar fi prăbușit pe suprafața Lunii.
După eșecul sondei Luna-25, India a devenit prima țară care a aselenizat cu succes la polul sud al Lunii
În acest sens, complexul de control de la bordul sondei „a primit semnale zero de la accelerometrele din dispozitivul BIUS-L”. „Ceea ce l-a împiedicat să înregistreze momentul în care a fost atinsă viteza necesară şi să oprească sistemul de propulsie în timp util,” a continuat Roscosmos.
Roscosmos a precizat că au fost elaborate recomandări pentru a evita astfel de defecţiuni în viitoarele misiuni lunare ale Rusiei.
Sonda rusă trebuia să aselenizeze pe 21 august. Dar sonda Luna-25 s-ar fi prăbușit de la această defecțiune.
A fost devansată în bătălia spaţială de nava indiană Chandrayaan-3. Aceasta a ajuns pentru prima dată pe inospitalierul teritoriu lunar două zile mai târziu. India a devansat astfel puteri spațiale tradiţionale precum Rusia, Statele Unite şi China.
La începutul lunii septembrie, roverul indian Pragyan din cadrul misiunii spaţiale Chandrayaan-3 a fost „plasat în stare de hibernare”. Însă are bateriile încărcate şi cu receptorul pornit, a anunţat Organizaţia Indiană de Cercetare Spaţială (ISRO) într-un mesaj publicat pe reţeaua de socializare X, cunoscută până de curând sub numele de Twitter.