O furtună solară s-ar putea izbi de Pământ pe 1 decembrie. Provine dintr-o gaură „canion” din atmosfera Soarelui

Potrivit experților, fenomenul ar putea cauza o furtună geomagnetică pe Pământ, scrie spaceweather.com. 

Gaura coronală se întinde în centrul Soarelui. Astfel de fenomene sunt zone în atmosfera superioară a Soarelui în care plasma e mai puțin fierbinte și densă decât în alte părți. Ca urmare, par negre, în contrast, scrie LiveScience.

O furtună solară s-ar putea izbi de Pământ pe 1 decembrie

În jurul acestor găuri, liniile din câmpul magnetic al Soarelui sunt întinse spre exterior. Ca urmare, emit material solar cu viteze de până la 2.9 milioane km/h. Curentul solar e format, în mare parte, din electroni, protoni și particule alpha. Acesta e absorbit de câmpul magnetic al Pământului, care se comprimă. Procesul duce la formarea unei furtuni geomagnetice.

Experții estimează că o furtună solară s-ar putea izbi de Pământ începând cu 1 decembrie. Aceasta ar putea dura până pe 2 decembrie, potrivit calculelor. 

Particulele solare circulă în atmosfera Pământului în apropierea polilor, unde magnetosfera planetei noastre e mai slăbită. Astfel, ele agită moleculele de oxigen și nitrogen. La rândul lor, acestea degajă energie sub formă de lumină, ceea ce creează aurorele colorate. 

Furtuna solară ce s-ar putea izbi de Pământ joi nu va fi foarte puternică. Experții prezic că aceasta va face parte din categoria G-1 de furtuni magnetice. E posibil să cauzeze fluctuații mici la nivelul rețelelor de electricitate și să ducă la mici probleme la nivelul funcțiilor sateliților. Printre acestea s-ar putea numără și serviciile mobile și sistemele GPS. În plus, aurora ar putea fi atât de intensă încât ar putea fi vizibilă în zone mai sudice decât de obicei, precum Michigan și Maine, în SUA. 

Furtunile geomagnetice mai extreme pot avea efecte și mai puternice. Ar putea afecta câmpul magnetic al Pământului până în punctul în care sateliții cad pe planetă. Printre potențialele efecte se numără și oprirea Internetului. O furtună solară s-ar putea izbi de Pământ pe 1 decembrie, dar aceasta nu va fi îndeajuns de puternică încât să ducă la astfel de efecte. 

Furtunile geomagnetice apar și din alte 2 surse de activitate solară: ejecții de masă coronală și erupții solare. Curenții solari care sunt emiși în urma ejecțiilor ajung pe Pământ în aproximativ 15-18 ore de la erupție, în funcție de viteză. Lumina emisă de erupțiile solare, ce poate afecta semnalul radio, călătorește cu viteza luminii. Ca urmare, ajunge pe Pământ în doar 8 minute. 

Activitatea solară are un ciclu de 11 ani 

Următoarea furtună solară face parte dintr-o serie de fenomene solare care devin din ce în ce mai dese, pentru că steaua din centrul Sistemului Solar se pregătește de cea mai activă fază din ciclul solar de 11 ani. 

Încă din 1775, experții au observat că activitatea solară urmează un ciclu precis, de 11 ani. Recent, însă, Soarele a fost mai activ decât au anticipat astronomii. Numărul real al petelor solare e dublu față de cel prezis de National Oceanic and Atmospheric Administration (NOAA). Acum, experții prezic că o furtună solară s-ar putea izbi de Pământ chiar pe 1 decembrie. 

Astronomii cred că activitatea Soarelui va crește treptat în următorii ani. Apogeul va fi atins în 2025, după care va începe să scadă treptat iar. 

Oficial, cea mai puternică furtună solară din istoria recentă a avut loc în 1859. Numită Evenimentul Carrington, furtuna a avut un nivel de energie echivalent cu 10 miliarde de bombe atomice de 1 megatonă. O altă furtună solară puternică ar fi avut loc în urmă cu 22 de ani, potrivit NASA.