Aceste observații au produs confuzie în rândul experților. Găurile negre izolate ar trebui, teoretic, să aibă probleme să strângă îndeajuns de multă masă pentru a atinge statutul supermasiv, scrie Space.com. 

Mai ales la câteva sute de milioane de ani după Big Bang. Așa că un astfel de fenomen poate rescrie tot ce știm despre fenomenele universului.

James Webb a dezvăluit „monștrii cosmici” care pot schimba astronomia

Descoperirea ridică numeroase semne de întrebare. Experții nu știu cum unele găuri negre au ajuns la mase care sunt echivalentul a milioane sau chiar miliarde de stele atunci când universul avea o vechime mai mică de 1 miliard de ani. 

Experții au descoperit aceste găuri negre după ce au investigat mediul a 5 „monștri cosmici” – adică primii quasari din univers, care s-au format când universul avea doar 600 – 700 de milioane de ani. 

Echipa a descoperit că mediul acestor quasari era surprinzător de variat. Zona a fost numită și „câmpurile de quasari ”. Unele porțiuni erau dens populate, așa cum au prezis experții. Dar altele erau surprinzător de goale. Ca urmare, aceste medii ar fi avut dificultăți în „hrănirea” acestor găuri negre supermasive.

„Contrat opiniei generale, am descoperit că, în medie, acești quasari nu se află necesar în acele regiuni cu densitate mare din universul timpuriu,” susține Anna-Christina Eilers, profesoară de fizică din cadrul MIT. 

„Unii dintre ei par să existe în mijlocul pustiului,” a continuat experta. „E dificil să explicăm cum acești quasari au putut să crească atât de mari dacă nu aveau cu ce să se hrănească.” 

Experții cred că găurile negre supermasive se află în mijlocul galaxiilor mari, cel puțin în universul modern. Pentru că nicio stea nu e îndeajuns de mare și găurile negre supermasive au mase atât de „monstruoase”, experții știu că acestea se formează în moduri diferite față de „găurile negre cu masă stelară”. Acestea au mase echivalente cu 10 – 100 de stele. Se nasc o dată cu moartea unor stele imense.

Găurile negre supermasive fascinează experții

Dar James Webb a dezvăluit „monștrii cosmici” care erau izolați de surse de hrană. E posibil ca găurile negre supermasive să crească prin contopiri progresive. Astfel, devin din ce în ce mai mari, sugerează unele modele. Dar acest proces ar trebui să dureze peste 1 miliard de ani. Așa că experții nu înțeleg cum acestea existau deja după „doar” câteva sute de milioane de ani de la Big Bang. 

Aceste găuri negre supermasive sunt vizibile cu telescopul pentru că se află în medii turbulente, bogate în gaze. Acestea se numesc nuclee galactice active (AGN). Din aceste câmpuri, găurile negre se pot hrăni. Ceea ce favorizează și creșterea lor. 

Dar găurile negre supermasive au nevoie de un „serviciu de livrare” care să menține mediul înconjurător bogat în gaze și praf. Tocmai pentru a atinge luminozitatea incredibilă observată de experți după ce James Webb a dezvăluit „monștrii cosmici” de la începutul universului. 

„E pur și simplu fenomenal că avem acum un telescop care poate surprinde lumina de acum 13 miliarde de ani atât de detaliat,” susține Eilers. „Pentru prima dată, James Webb ne-a permis să ne uităm la mediul acestor quasari. Acolo au crescut. Așa arată cartierul lor.” 

„Am descoperit că singura diferență dintre acești 5 quasari e reprezentată de mediilor lor foarte diferite. De exemplu, un quasar avea 50 de galaxii în jurul său. Un altul avea doar 2. Și ambii quasari aveau mărime, volum, luminozitate și vechime similare,” a continuat experta. „A fost foarte surprinzător.”