O echipă de experți a analizat semințe fosilizate de struguri, ce au o vechime de 60 – 19 milioane de ani, scrie Popular Science.

Acestea au fost găsite în Columbia, Panama și Peru. Sunt cele mai vechi semințe din familia strugurilor descoperite până acum.

Dacă nu ar fi dispărut dinozaurii, nu am fi avut struguri

Dispariţia dinozaurilor a avut loc ca urmare a impactului cu un asteroid uriaş. Evenimentul a declanşat o extincţie în masă care a modificat cursul vieţii pe Pământ. A provocat și o „resetare” a pădurii, care a dus la răspândirea strugurilor, conform unui studiu citat de EFE, scrie AGERPRES.

Potrivit experților, dacă nu ar fi dispărut dinozaurii, cel mai probabil nu am fi avut struguri în secolul 21. 

O echipă de cercetători de la mai multe muzee şi universităţi americane a descoperit noi specii de struguri fosilizaţi. Acestea au o vechime cuprinsă între 60 şi 19 milioane de ani. Printre aceste specii se numără cei mai vechi struguri descoperiţi vreodată în emisfera vestică. Studiul a fost publicat în jurnalul Nature Plants.

Seminţele de struguri au fost descoperite în Columbia, Panama şi Peru. Studiul acestora le-a permis cercetătorilor să îşi aprofundeze cunoştinţele referitoare la modul în care familia acestui fruct popular s-a răspândit în întreaga lume după dispariţia dinozaurilor.

Potrivit experților, oamenii nu trăiesc mai mult de 100 de ani tot din cauza dinozaurilor, susțin experții.

Se întâmplă rar ca ţesuturile moi, precum cele ale fructelor, să se conserve sub formă fosilizată. Oamenii de ştiinţă conduc de obicei studiile pe seminţele acestora. Semințele au mai multe şanse să se fosilizeze, au subliniat cercetătorii. Ei au amintit că primele rămăşiţe de seminţe au fost găsite în India şi aveau o vechime de aproximativ 66 de milioane de ani. Adică aproximativ în perioada în care un asteroid uriaş a lovit Pământul şi a declanşat o extincţie în masă. În urma cercetării, experții au concluzionat că dacă nu ar fi dispărut dinozaurii, strugurii nu ar fi fost atât de răspândiți în ziua de azi. 

Lipsa dinozaurilor a dus la schimbarea pădurilor

Cercetătorii au emis o ipoteză conform căreia dispariţia dinozaurilor ar fi afectat pădurile. Deoarece animalele mari modifică adesea ecosistemele din jurul lor. La acea vreme, probabil că dinozaurii distrugeau copaci. Iar pădurile erau mult mai puţin dense decât în prezent.

Noile păduri care au apărut după extincţia dinozaurilor au oferit o oportunitate pentru unele plante. Diversificarea ulterioară a mamiferelor şi păsărilor a contribuit la dispersarea strugurilor prin răspândirea seminţelor lor.

Resturi fosilizate de struguri nu mai fuseseră găsite anterior în America de Sud. Primele care au fost descoperite de cercetători se aflau în Anzii columbieni. După cercetări suplimentare, în America Centrală şi America de Sud, oamenii de ştiinţă au găsit mai multe resturi de struguri, în Columbia, Panama şi Peru. În urma studierii acestor semințe, experții au concluzionat că nu ar fi fost propagate în întreaga lume dacă nu ar fi dispărut dinozaurii. 

Registrul fosilelor „ne spune că strugurii sunt un ordin foarte rezistent. Este un grup care a suferit numeroase extincţii în regiunea Americii Centrale şi de Sud. Dar a reuşit să se adapteze. Și să supravieţuiască şi în alte părţi ale lumii”, a declarat Fabiany Herrera, specialist în paleobotanică la Muzeul Field din Chicago. Herrera e și autorul principal al studiului.

„Ne gândim întotdeauna la animale, la dinozauri, pentru că ei au fost cei mai afectaţi. Dar extincţia a afectat într-o foarte mare măsură şi plantele”, a explicat el.

Cercetătorii au subliniat că, având în vedere extincţia în masă cu care se confruntă în prezent Pământul, astfel de studii sunt foarte valoroase. Deoarece dezvăluie informaţii referitoare la crizele de biodiversitate şi la evoluţia pădurilor.