Ce se întâmplă cu praful saharian în atmosferă, de fapt. Puțini știu unde ajunge exact

Praful saharian include fier, de care fitoplanctonul din ocean are nevoie pentru a înflori, scrie Science Alert. 

Acestea sunt rezultatele unui nou studiu condus de experți din cadrul Universității din California.

Ce se întâmplă cu praful saharian în atmosferă, de fapt

Potrivit studiului, cu cât norul de praf petrece mai mult timp în atmosferă și călătorește pe o distanță mai mare, cu atât fierul e transformat într-o formă care poate fi accesată mai ușor de către biosferă. 

„Transportul fierului pare să stimuleze procesele biologice în același mod în care fertilizarea cu fier poate avea un impact asupra vieții din oceane și de pe continente,” a declarat Timothy Lyons, biogeochimist, despre ce se întâmplă cu praful saharian când ajunge în atmosferă.

„Acest studiu e o dovadă a conceptului care confirmă faptul că praful care include fier poate avea un impact semnificativ asupra vieții, la distanțe mari față de sursa sa,” a continuat Lyons. 

Praful de deșert din nordul Africii e cea mai mare sursă a Pământului de particule care călătoresc prin aer. Vântul transportă aproximativ 800 de milioane de tone de praf în vest, în fiecare an. 

Praful ajunge și până în continentele americane. Poartă izotopi de fier de pe suprafața expusă a deșertului. 

Praful saharian, ce se întâmplă să fie o sursă importantă cu fier, e extrem de important pentru ecosistemul global. Fierul e important pentru moleculele organice. Dar nu e atât de abundent pe cât cred mulți. 

Așa că distribuirea acestui nutrient dictează locurile în care poate exista viața pe Pământ. Nu toate formele de fier pot fi folosite ușor de organisme. Condițiile din atmosferă pot duce la o diferență notabilă, mai ales când acesta provine din deșertul saharian, care ajunge pe suprafața oceanului. 

Praful saharian ajunge și pe continentele americane

„Praful care ajunge în regiuni precum bazinul amazonian și Insulele Bahamas poate conține fier care e solubil. Și, astfel, disponibil formelor de viață. Datorită distanței mari față de nordul Africii și, astfel, unei expuneri mai mari la procesele chimice din atmosferă,” a continuat Lyons. 

Bridget Kenlee și colegii săi au descoperit acest lucru prin analizarea mostrelor de pe fundul oceanului. Experții au descoperit ce se întâmplă cu praful saharian după ce ajunge în ocean. 

Cantitatea totală de praf a scăzut cu distanța. Dar cantitatea de fier care poate fi utilizat din punct de vedere biologic și care e solubil în apă a crescut cu distanța. 

„Această relație sugerează că procesele chimice din atmosferă schimbă fierul care e mai puțin reactiv din punct de vedere biologic în forme mai accesibile,” susțin experții. 

Praful ajută astfel lanțul trofic aflat la mii de kilometri distanță față de punctul său de origine. Fertilizează fitoplanctonul din ocean. Dar și plantele aflate în drumul său spre Amazon. Aceste 2 sisteme produc cea mai mare cantitate din oxigenul pe care îl respirăm.