În mijlocul secolului 1300, aproximativ o jumătate din populația Europei a fost ucisă de moartea neagră, potrivit experților, scrie BBC News. 

În total, experții estimează că au murit până la 200 de milioane de persoane.

Moartea neagră afectează oamenii și peste 700 de ani

Un nou studiu a analizat ADN-ul unor schelete vechi de sute de ani. Ei au descoperit mutații care au ajutat oamenii să supraviețuiască morții negre. Dar aceleași mutații au legătură cu boli autoimune ce afectează oamenii și azi, potrivit experților.

Astfel, echipa de cercetare a concluzionat că moartea neagră afectează oamenii și peste 700 de ani de la debutul pandemiei. 

Moartea neagră e unul dintre cele mai semnificative momente din istoria umană, ce a cauzat 200 de milioane de morți. Experții au suspectat că un eveniment atât de vast a avut un impact asupra evoluției umane. 

Ei au analizat dinții a 206 schelete vechi ale unor persoane ce au murit înainte, în timpul și după moartea neagră. În analiză au fost incluse și oase din gropile comune din timpul pandemiei, din East Smithfield, Londra. Au fost analizate și mostre ce provin din Danemarca. 

Potrivit studiului publicat în jurnalul Nature, mutațiile au avut loc la nivelul genei ERAP2. Cei care aveau mutațiile corecte aveau șanse cu 40% mai mari să supraviețuiască ciumei. 

„E fantastic, e un efect imens, e o surpriză să găsești așa ceva în genomul uman,” a declarat Luis Barreiro, profesor din cadrul Universității din Chicago. Rolul genei e să producă proteine ce pot interacționa cu microbii, pentru ca sistemul imunitar să îi poată depista. Ca urmare, această acțiune poate ajuta sistemul imunitar să recunoască și să gestioneze mai rapid și eficient microbul. Experții ar fi aflat recent și cum ar fi apărut moartea neagră, cea mai mortală pandemie din istorie.

Cu ajutorul acestei descoperiri, experții au observat că moartea neagră afectează oamenii și peste sute de ani. 

Ce efecte are moartea neagră asupra corpului uman

Gena are diferite versiuni, în funcție de eficiență, și oamenii primesc câte o copie a ei de la fiecare părinte. Oamenii cu cele mai mari șanse de supraviețuire au moștenit câte o versiune eficientă de la părinți. Supraviețuitorii au avut și ei copii și le-au transmis mutațiile, până când au devenit mult mai comune. 

„E semnificativ să vedem o schimbare de 10% de-a lungul a 2-3 generații, e cel mai puternic eveniment de selecție, în cazul oamenilor, până acum,” a declarat Hendrik Poinar, din cadrul Universității McMaster. 

Rezultatele au fost confirmate în experimente moderne. Experții au folosit bacteria care a cauzat ciuma, Yersinia pesti. Ei au analizat mostre de sânge de la oamenii care aveau mutațiile folositoare și, astfel, aveau o rezistență mai mare în fața infecției decât cei care nu le aveau. Moartea neagră afectează oamenii și la sute de ani de la debutul pandemiei. 

Recent, experții ar fi descoperit și nimalul care ar fi cauzat prima ciumă – acum cât timp a apărut tulpina.

În plus, mutațiile rezistente la ciumă erau mult mai comune după moartea neagră. Experții au dezvăluit că aceste mutații sunt legate și de boli autoimune, ce pot afecta negativ oamenii azi. Printre acestea se numără boala Crohn. 

Acesta nu e singurul exemplu al modului în care s-a schimbat ADN-ul oamenilor. Aproximativ 1-4% din ADN-ul oamenilor moderni provine de la oamenii din Neanderthal. Această moștenire afectează rezistența noastră la numeroase boli, inclusiv Covid. 

„Așa că acele cicatrice din trecut încă au un impact asupra susceptibilității noastre la boli azi, într-un mod remarcabil,” a declarat Barreiro.