În urmă cu decenii, cei 2 s-au contrazis pe tema uneia dintre cele mai dezbătute probleme din știință – cum poate creierul să genereze stări de conștiință subiectivă, precum anticiparea unui eveniment și nostalgie față de întâmplări din trecut. 

Cei 2 au avut păreri complet diferite despre ce ar cauza acest fenomen natural, scrie Scientific American.

Un filosof și un cercetător au făcut un pariu despre creierul uman în urmă cu 25 de ani

Cei 2 s-au contrazis în 1994, la celebra conferință din Tucson, Arizona, numită Toward a Scientific Basis for Consciousness. Potrivit lui Koch și colegului său Francis Crick, conștiința avea un traseu științific. Filosofii au încercat timp de milenii să găsească sursa conștiinței. 

În urma acestei conferințe, un filosof și un cercetător au făcut un pariu de decenii întregi. Crick și James Watson, genetician, decodaseră în trecut ADN-ul uman. Ca urmare, mulți credeau că același lucru se va întâmpla și cu creierul uman și conștiința. Crick și Koch credeau că au și găsit o posibilă sursă pentru ea – celulele cerebrale care au peste 40 de activități pe secundă. 

Află și care a fost evenimentul surprinzător care a schimbat creierul oamenilor pentru totdeauna.

Chalmers, care nu era cunoscut în acea perioadă, a susținut că nu există niciun proces strict fizic care poate explica percepțiile care sunt acompaniate de senzații conștiente, precum plictiseala din timpul unui curs. În cadrul acelei conferinței, Chalmers s-a referit la conștiință drept „problema grea”, termen ce a devenit cunoscut în următorii ani. 

Chalmers a susținut că soluția pentru această problemă e asumarea faptului că informațiile reprezintă o proprietate fundamentală a realității. Această teorie poate explica existența conștiinței în orice sistem, nu doar în creier. Chalmers susținea că orice sistem care procesează informații poate avea o formă de conștiință. 

După conferință, Koch și Chalmers s-au întâlnit la o petrecere. Astfel, un filosof și un cercetător au făcut un pariu important.

Koch a susținut că ipoteza informației nu poate fi testată – și că, astfel, nu are rost. În 1998, pariul lor a luat naștere, la evenimentul anual organizat de Association for the Scientific Study of Consciousness. Cei 2 experți au contribuit la formarea sa. 

Experții au pariat pe o cutie de sticle de vin

În cadrul evenimentului, Koch a pariat o cutie de sticle de vin. El a susținut că în 25 de ani, adică în 2023, cercetătorii vor descoperi o cale neuronală „clară” care să explice conștiința. Chalmers a fost de acord cu acel pariu. 

În următorul deceniu, însă, perspectiva lui Koch s-a schimbat semnificativ. El a devenit adeptul unui model bazat pe informații, dezvoltat de expertul Giulio Tononi, numit teoria informației integrate. Modelul e mai detaliat decât cel elaborat de Chalmers în 1994, și care a dus la un pariu dintre un filosof și un cercetător, ce a făcut înconjurul lumii. Potrivit acestei teorii, conștiința apare în orice sistem ale cărui componente fac schimb de informații într-un mod definit matematic. 

Pentru pariu, Koch și Chalmers au fost de acord ca dovada pentru o semnătură neuronală a conștiinței să fie „clară”. Cum această cale nu a fost descoperită cu certitudine perfectă, Chalmers a câștigat pariul. Koch a plecat de pe scena evenimentului recent și a revenit cu o cutie plină cu sticle de vin pentru Chalmers. 

După aceea, Koch a propus un nou pariu, tot pentru următorii 25 de ani. El a prezis că atunci când el va avea 91 de ani și Chalmers 82, experții în conștiință vor găsi acea soluție „clară” care nu există acum. Chalmers a fost de acord și așa a început un nou pariu, ce se va încheia în 2048. 

„Sper că voi pierde,” a declarat Chalmers. „Dar cred că voi câștiga.”