Ca urmare, energia termonucleară probabil nu va deveni o soluție eficientă pentru a combate criza climatică până atunci, scrie Live Science. 

„Cu siguranță, întârzierea ITER nu merge în direcția potrivită,” a declarat Pietro Barabachi, directorul general ITER. „Din punct de vedere al energiei termonucleare pentru problemele pe care le are omenirea acum, nu ar trebui să așteptăm ca energia termoucleară să le rezolve. Nu e o cale prudentă.” 

Cel mai mare reactor termonuclear din lume e gata

Reactorul ITER a fost produs prin colaborarea a 35 de țări. Inclusiv unele din UE, Rusia, China, India și SUA. ITER include cel mai puternic magnet din lume. Ca urmare, poate produce un câmp magnetic de 280.000 de ori mai puternic decât câmpul magnetic al Pământului.

Cel mai mare reactor termonuclear trebuia să coste inițial 5 miliarde de dolari și să fie funcțional până în 2020. Dar au fost mai multe întârzieri de-a lungul anilor. Așa că bugetul a crescut peste 22 de miliarde de dolari. Potrivit estimărilor experților, vor mai fi cheltuite alte 5 miliarde de dolari pe costuri adiționale. Aceste cheltuieli neprevăzute și întârzieri vor duce la perioada de 15 ani până când reactorul va fi 100% funcțional. 

Cercetătorii au încercat să folosească energia termonucleară de mai bine de 70 de ani. Prin îmbinarea atomilor de hidrogen pentru a crea heliu, la presiune și temperaturi extrem de mari. Toate acestea au loc fără a produce gaze cu efect de seră sau deșeuri radioactive de durată lungă. 

Dar recrearea condițiilor care se găsesc în interiorul stelelor e un proces dificil. Cel mai comun design pentru astfel de reactoare e numit tokamak. Funcționează prin încălzirea extremă a plasmei, înainte ca aceasta să fie prinsă într-o cameră de reactor în formă de gogoașă, ce are câmpuri magnetice puternice. Așa funcționează și cel mai mare reactor termonuclear din lume. 

Obținerea energiei termonucleare e un proces dificil

Menținerea turbinelor de plasmă turbulente și supraîncălzite pentru a produce energie termonucleară e un proces dificil. Cercetătorul rus Natan Yavlinsky a creat primul tokamak în 1958. De atunci, nimeni nu a mai reușit să creeze un reactor care produce mai multă energie decât consumă. 

Unul dintre cele mai mari obstacole e gestionarea plasmei care e îndeajuns de fierbinte. Reactoarele au nevoie de temperaturi foarte mari (mai fierbinți decât Soarele), pentru că trebuie să funcționeze la presiuni mult mai mici decât cele care se găsesc în interiorul stelelor. Același proces va avea loc și în cel mai mare reactor termonuclear din lume. 

Nucleul Soarelui, de exemplu, atinge temperaturi de aproximativ 15 milioane de grade Celsius. Dar are presiuni de 340 de ori mai mari decât presiunea aerului pe Pământ. 

Un obstacol important e folosirea plasmei fierbinți fără ca aceasta să ardă prin reactor. Sau să reacționeze prea repede pentru a obține energie termonucleară.