Fenomenul se numește endosimbioză primară, scrie New Atlas.

Are loc atunci când un organism microbian înghite un altul și începe să îl folosească drept un organ. În schimb, celulele gazdă îi oferă nutrienți, energie, protecție și alte beneficii ale simbiozei, pânâ când acesta nu poate supraviețui singur. Astfel, devine un organ al gazdei.

Un eveniment evoluționar ce are loc o dată la 1 miliard de ani a fost observat de experți

Echivalentul ar fi dacă rinichii ar fi alte animale mici și oamenii le-ar contopi în propriul corp pentru ca acestea să filtreze sângele. 

În istoria de 4 miliarde de ani a vieții pe Pământ, un astfel de eveniment evoluționar are loc extrem de rar. De fapt, experții cred că endosimbioza primară ar fi avut loc doar de 2 ori. De ambele dăți, a dus la un progres fantastic în evoluție.

Prima dată a avut loc acum 2.2 miliarde de ani. Atunci, o arhee a înghițit o bacterie care a devenit mitocondria. Acest organ specializat în producerea energiei a permis evoluția aproape tuturor formelor de viață. În continuare, mitocondria e considerată una dintre cele mai importante componente ale celulei. 

A 2-a oară când a avut loc un astfel de eveniment a fost în urmă cu 1.6 miliarde de ani. Atunci, unele celule mai avansate au absorbit alge albastre-verzi ce puteau folosi energia de la Soare. Acestea au devenit organe numite cloroplaste, ce a permis la producerea energiei de la razele Soarelui și la evoluția unui grup de forme de viață extrem de cunoscute în ziua de azi – plantele. 

Află și de ce experții avertizează oamenii să nu atingă „spuma” care apare uneori pe plante.

Acum, experții au descoperit că un eveniment evoluționar similar are loc din nou. O specie de alge numită Braarudosphaera bigelowii a înghițit o algă albastră-verde. Acest proces îi permite să facă ceva ce algele și plantele în general nu pot. Respectiv să „fixeze” nitrogenul direct din aer și să îl combine cu alte elemente. Astfel, creează compuși mult mai utili. 

Noua formă de viață are abilități inedite

Nitrogenul e un nutrient cheie. În mod obișnuit, plantele și algele îl obțin prin relații simbiotice cu bacteriile, care rămân separate. Inițial, experții credeau că B. bigelowii a ajuns în această situație cu o bacterie numită UCYN-A. Dar, după ce au analizat situația, și-au dat seama că au de-a face cu un proces extrem de rar. 

Potrivit echipei de cercetare, diferența de mărime dintre alge și bacterie e similară indiferent de speciile de alge. Creșterea lor pare să fie controlată de schimbul de nutrienți, ceea ce duce la un metabolism comun.

În premieră mondială, un om a fost infectat cu o ciupercă periculoasă care afectează plantele.

Cum acum are loc un astfel de eveniment evoluționar, e posibil ca planeta să arate complet diferit într-un miliard de ani.

„Exact asta se întâmplă cu organitele,” a declarat Jonathan Zehr, unul dintre autorii studiului. „Dacă te uiți la mitocondrie și cloroplast, e același lucru. Cresc cu celula.”