Electronii se mișcă atât de repede, încât în trecut se credea că sunt imposibil de urmărit, scrie CNN. 

Cei 3 cercetători „au demonstrat un mod de a crea pulsuri extrem de scurte de lumină, ce pot fi folosite pentru a măsura procesele rapide în care electronii se mișcă sau schimbă energia,” a continuat comitetul.

Premiul Nobel pentru fizică în 2023 a fost câștigat de Pierre Agostini, Ferenc Krausz şi Anne L’Huillier

Cercetătorii Pierre Agostini, Ferenc Krausz şi Anne L’Huillier au fost recompensaţi marţi cu premiul Nobel pentru fizică pe anul 2023, potrivit unui anunţ făcut de Hans Ellegren, secretarul general al Academiei Regale Suedeze de Ştiinţe, informează site-ul nobelprize.org, scrie AGERPRES.

Cei trei cercetători au fost premiaţi cu Premiul Nobel pentru fizică în 2023, pentru „metode experimentale care generează attosecunde de impulsuri luminoase pentru studierea dinamicii electronilor în cadrul materiei”, potrivit comunicatului oficial publicat de Comitetul Nobel.

În 2022, premiul Nobel pentru fizică a fost atribuit cercetătorilor Alain Aspect, John F. Clauser şi Anton Zeilinger. Ei au realizat descoperiri revoluţionare în domeniul mecanicii cuantice.

Cu excepţia distincţiei acordate în domeniul economiei, premiile Nobel au fost create de magnatul suedez Alfred Nobel (1833-1896). El a inventat dinamita.

În 2023, fiecare premiu Nobel va fi însoţit de un cec în valoare de 11 milioane de coroane suedeze. Reprezintă echivalentul a 986.000 de dolari.

Luni a fost decernat Premiul Nobel pentru medicină cercetătorilor Katalin Kariko şi Drew Weissman. Premiul Nobel pentru fizică în 2023 a fost atribuit cercetătorilor Pierre Agostini, Ferenc Krausz şi Anne L’Huillier. Sezonul Nobel din acest an va continua cu premiul pentru chimie, pe 4 octombrie. Premiul pentru literatură va fi acordat pe 5 octombrie. Premiul pentru pace va fi anunțat pe 6 octombrie. Premiul Riksbank Sveriges în Ştiinţe Economice în memoria lui Alfred Nobel va fi anunţat în data de 9 octombrie. 

Premiul Nobel pentru medicină a fost câștigat de Katalin Kariko şi Drew Weissman

Katalin Kariko şi Drew Weissman au depus eforturi semnificative în studierea ARN-ului mesager, ce a permis la dezvoltarea unor vaccinuri necesare pentru combaterea pandemiei Covid-19. Pentru reușita lor, au primit Premiul Nobel pentru medicină.

Experții au fost lăudați pentru „descoperirile lor incredibile”. Comitetul susține că acestea „au schimbat fundamental înțelegerea noastră privind modul în care mARN interacționează cu sistemul imunitar”. Acum, s-a acordat și Premiul Nobel pentru fizică în 2023. 

Katalin Kariko (Ungaria) şi Drew Weissman (SUA) au fost recompensaţi pentru „’descoperirile lor despre modificările bazei de nucleotide care au permis dezvoltarea unor vaccinuri cu ARN mesager eficiente împotriva COVID-19”, a anunţat Thomas Perlmann, secretar general al Comitetului Nobel la sediul Institutului Karolinska din Stockholm, Suedia.

Descoperirile făcute de cei doi laureaţi ai premiului Nobel pentru medicină din 2023 au avut o importanţă crucială pentru dezvoltarea unor vaccinuri cu ARN mesager. Acestea au fost eficiente împotriva COVID-19 în timpul pandemiei care s-a declanşat la începutul anului 2020.