În Costești, la 7 kilometri de Horezu, în Vâlcea, se găsesc structuri neobișnuite care au fost numite și „pietre vii”. Trovanții au forme neobișnuite pentru roci de așa dimensiuni și pare să se prelingă un lichid bizar din ele.
„Pietrele vii” din România care au fascinat experți din întreaga lume. Rocile par să crească și să se miște
„Pietrele vii” din România reprezintă, de fapt, o structură geologică neobișnuită, cu denumirea de trovanții de la Costești.
Ca urmare, au apărut mituri despre abilitatea pietrelor de a crește și a se mișca, scrie Science Alert.
Trovanții pot avea dimensiuni și forme variate. Unii dintre ei pot să încapă și în palmă, pe când alții au înălțimi de până la 4.5 metri.
„Pietrele vii” din România care au fascinat experți din întreaga lume
Dintre sutele de trovanți descoperiți până acum, în 20 de locații diferite din România, unele dintre aceste roci au fost descoperite după ce nisipul din jurul lor a fost extras. Unii dintre trovanți stau pe o bază de rocă solidă.
„Pietrele vii” din România au aceste forme neobișnuite datorită modului în care s-au format. Experții cred că trovanții au fost formați în urma cutremurelor, în urmă cu aproximativ 6 milioane de ani. Trovanții sunt roci legate între ele cu ajutorul carbonatului de calciu.
„Unii sunt formați din gresie, alții din pietriș,” a declarat Florin Stoican, din cadrul Parcului Național Buila – Vânturariţa, pentru Radio România Internațional, în 2010, scrie Science Alert. „Din punct de vedere geologic, sunt creați din gresie și conglomerate.”
Experții nu au găsit diferențe între trovanți și substratul de nisip din apropiere. Ca urmare, cred că pietrele sferice s-au format în timpul activității seismice intense din Miocenul mijlociu. Undele de șoc ar fi compactat sedimentele de nisip și cimentul de calcar pentru a crea aceste forme sferice.
De-a lungul timpului, „pietrele vii” din România au fost expuse după ce gresia și nisipul din jur au fost erodate sau extrase.
Trovanții de la Costești pot crește
Atunci când trovanții sunt expuși la ploi puternice, o parte din cimentul din interiorul lor se poate scurge la suprafață. De-a lungul timpului, prin acest proces, circumferința pietrelor crește. Procesul încă e studiat, dar experții estimează că e vorba de o creștere de 4-5 centimetri în 1.200 de ani.
„Pietrele vii” din România se află într-o zonă în care ar fi existat un mediu marin antic, în urmă cu milioane de ani. În plus, în unii dintre trovanți se găsesc și fosile de gastropode.
Recent, un bărbat a găsit o piatră mai valoroasă decât aurul – află ce era obiectul, de fapt.
„Istoria lor e chiar simplă. În urmă cu 7 milioane de ani, exista o deltă unde se află acum o carieră de piatră,” a continuat Stoican. „Delta conținea sedimente, mai ales gresie, ce s-a adunat și a fost transportată de-a lungul continentului, de o un râu preistoric. Ca urmare, numeroase substanțe minerale s-au dizolvat în soluții care au circulat de-a lungul acestui bazin de pietriș și nisip.”
„Aceste minerale s-au comportat precum un ciment și a lipit diferite particule sedimentare,” a continuat Stoican. „Azi, avem acești trovanți cu diferite compoziții.”