O colecție de roci descoperită pe un țărm antic pe Marte ar indica faptul că Planeta Roșie ar fi avut un mediu foarte apropiat Pământului. Similaritățile dintre cele 2 planete ar fi fost mult mai mari decât au anticipat experții până acum.
Marte ar fi avut un mediu mai apropiat Pământului decât se credea. Ce ar descoperit experții pe Planeta Roșie
Potrivit unei noi descoperiri, Marte ar fi avut un mediu mai apropiat Pământului decât se credea până acum.
Rocile au fost descoperite de roverul Curiosity, lansat de NASA. Acestea ar fi extrem de bogate într-un compus care susține teoria potrivit căreia Marte ar fi putut susține viața la un moment dat, scrie Live Science.
E posibil ca Marte să fi avut același nivel de oxigen precum Pământul.
Marte ar fi avut un mediu mai apropiat Pământului decât se credea
O serie de roci împrăştiate pe o străveche linie a unui ţărm de pe Marte arată că Planeta Roşie ar fi fost mult mai asemănătoare Terrei decât au crezut oamenii de ştiinţă, conform unui studiu publicat în jurnalul JGR Planets, transmite Live Science, scrie AGERPRES.
Rocile au fost descoperite de roverul autonom Curiosity, ce aparține NASA. Rocile susțin teoria potrivit căreia Marte ar fi avut un mediu similar cu cel al Pământului.
Rocile sunt neobişnuit de bogate în oxid de mangan. Acesta e un compus chimic care se adaugă pe lista în creştere a dovezilor care susţin că Marte a fost odinioară o planetă care putea găzdui viaţă. Și chiar ar fi dispus de niveluri de oxigen în atmosferă similare celor terestre.
NASA consideră că manganul „este un erou necunoscut în evoluţia vieţii” pe Pământ. Oamenii de ştiinţă cunosc din istoria geologică a Terrei că manganul era prezent din abundenţă în roci şi în oceane. Înainte de apariţia primelor forme de viaţă, în urmă cu aproximativ 4 miliarde de ani. Manganul ar fi deschis drumul pentru oxigen, aflat la baza existenţei vieţii pe Pământ.
Singurele modalităţi cunoscute pentru obţinerea oxidului de mangan implică, însă, fie prezenţa din abundenţă a oxigenului, fie viaţa microbiană. Însă nu există dovezi foarte clare în ceea ce priveşte prima modalitate. Și nicio dovadă în ceea ce o priveşte pe a doua. Condiţii în care oamenii de ştiinţă se întreabă cum ar fi putut să se formeze oxidul de mangan în rocile descoperite pe Marte.
Dar acestea indică faptul că Marte ar fi avut un mediu mai apropiat Pământului decât se credea.
Încă nu au fost găsite dovezi ale vieții antice pe Marte
Formarea rocilor bogate în oxid de mangan „este foarte uşoară pe Pământ datorită abundenţei microbilor şi a oxigenului. Care la rândul său are origini în viaţa microbiană. Deci toate indiciile duc către viaţă”, a declarat pentru Live Science coordonatorul acestui studiu, Patrick Gasda, cercetător la Los Alamos National Laboratory din New Mexico.
„Desigur că nu avem dovezi ale existenţei vieţii pe Marte. Deci dacă încercăm să obţinem oxigen într-un sistem complet abiotic, înţelegerea noastră actuală a planetei Marte nu oferă nicio explicaţie” a continuat Gasda.
Roverul Curiosity a descoperit aceste roci puternic erodate în timp ce se deplasa prin craterul Gale. Aceasta e o albie străveche a unui presupus lac (cu diametrul de 154 kilometri). E un loc pe care roverul îl explorează încă din 2012. Instrumentul ChemCam din dotarea roverului a detectat prezenţa oxidului de mangan în interiorul rocilor. După ce a vaporizat mici fragmente din acestea cu ajutorul unui laser şi a analizat norul de plasmă rezultat.
Conform acestei analize, oxidul de mangan reprezintă aproape jumătate din compoziţia chimică a acestor roci. Ca urmare, experții anticipează că Marte ar fi avut un mediu mai apropiat Pământului decât se credea.
În locaţia în care Curiosity a descoperit aceste roci, instrumentele roverului au înregistrat o schimbare de nivel de 10 până la 15 metri. Este o diferenţă de nivel mică prin comparaţie cu sutele de metri pe care roverul s-a căţărat de-a lungul misiunii sale. Dar prezenţa sa indică faptul că „ceva special s-a întâmplat în acel loc”, a mai susţinut Gasda pentru Live Science. Textura rocilor pare să indice locul în care un râu se vărsa într-un lac.