O parte din granița celor 2 țări va fi modificată în zona Alpilor, pe măsură ce ghețarii care marchează delimitarea se topesc. Acesta e încă un semn că oamenii schimbă lumea din jurul nostru prin încălzirea globală pe care o provocăm.
Granița dintre Italia și Elveția se schimbă. De ce au fost nevoite ambele țări să își dea acordul
O parte din granița dintre Italia și Elveția se schimbă și experții trag un semnal de alarmă despre fenomenul care a dus la această modificare.
Ambele țări au fost de acord să schimbe granița din zona Vârfului Matterhorn, scrie CNN.
Acesta nu e doar unul dintre cele mai înalte vârfuri din Alpi, ci și unul dintre cele mai cunoscute. Se află în apropierea Zermatt, o stațiune de ski cunoscută.
Granița dintre Italia și Elveția se schimbă
Granițele naționale sunt, de obicei, percepute ca fiind complet statice. Dar o mare parte din granița italiano-elvețiană e definită de ghețari și de zone acoperite de zăpadă.
„Cu topirea ghețarilor, aceste elemente naturale evoluează și redefinesc granița națională,” a declarat guvernul elvețian într-un comunicat oficial despre cum granița dintre Italia și Elveția se schimbă.
Schimbările la nivelul graniței au fost stabilite în 2023. Guvernul elvețian a aprobat oficial ajustarea luna aceasta. Procesul pentru aprobarea finală urmează să fie finalizat și în Italia.
Imediat cum ambele țări vor semna acordul, acesta va fi publicat și detaliile noii granițe vor fi făcute publice. Până atunci, astfel de detalii nu vor putea fi accesate.
Europa este continentul care se încălzește cel mai repede din lume. Impactul asupra celebrilor ghețari din Europa e considerabil. În Elveția, aceștia se topesc într-un ritm alarmant.
Ghețarii din Elveția și-au pierdut 4% din volum anul trecut. În 2022, au pierdut 6%. Așa că nu e de mirare că granița dintre Italia și Elveția e nevoită să se schimbe în zona Alpilor.
Această tendință de topire nu pare să aibă un final clar, susține Matthias Huss, expert în ghețari din cadrul ETH Zürich. Huss e și directorul GLAMOS, o rețea de monitorizare a ghețarilor elvețieni.
Ghețarii europeni se topesc la un ritm alarmant
„În 2024, ghețarii continuă să piardă gheață la un ritm alarmant, în ciuda faptului că a nins mult iarna trecută și ne așteptam să ajungem,” a declarat Huss. „Unii ghețari efectiv se destramă. Ghețarii mici dispar.”
Chiar și cu cele mai ambițioase planuri pentru oprirea încălzirii globale, aproximativ jumătate din ghețarii lumii o să dispară până în 2100. Și acest fenomen va duce la o cascadă de efecte secundare, dincolo de faptul că granița dintre Italia și Elveția se schimbă.
Topirea ghețarilor face și ca pământul să își piardă din stabilitate. Așa că crește riscul alunecărilor de teren, de exemplu. În 2022, 11 persoane și-au pierdut viața după ce un ghețar s-a prăbușit în Alpii italieni.
Topirea ghețarilor duce și la descoperiri sumbre. Anul trecut, au fost găsite rămășițele unui alpinist care a dispărut în urmă cu 37 de ani, în timp ce escalada în zona Matterhorn.
Pe măsură ce se topesc, ghețarii își pierd și rolul vital pe care îl au atunci când vine vorba de sistemul de apă dulce. Ceea ce ar putea duce la probleme în timpul valurilor de căldură – care devin din ce în ce mai dese și mai lungi, tot din cauza încălzirii globale.