Cercetătorii au aflat de ce planeta „geamănă” a Pământului nu poate găzdui viața. Ce s-a întâmplat în Sistemul Solar

Până acum, nu au fost descoperite urme de viață pe ea, și experții cred că acest lucru a fost cauzat de un factor important, ce a transformat Pământul într-o planetă locuibilă, scrie CNN.

Recent, experții au descoperit de ce planetele au avut o evoluție complet diferită, deși se află ambele în Sistemul Solar.

Cercetătorii au aflat de ce planeta „geamănă” a Pământului nu poate găzdui viața

Planeta Venus, vecina Terrei, e considerată „geamăna” Pământului pentru că cele două au dimensiuni similare. Până acum, nu au fost detectate urme de viață pe suprafața planetei Venus, deși studii din trecut au sugerat că aceasta a fost acoperită de oceane la un moment dat.

Un nou studiu susține contrariul. Se pare că pe Venus nu a fost posibilă formarea oceanelor. În plus, analiza susține că Pământul ar fi avut o evoluție similară dacă unele condiții de mediu de pe suprafața sa ar fi fost diferite.

Chiar dacă cele două planete sunt vecine, acestea diferă. Atmosfera de pe Venus e de 90 de ori mai groasă decât a noastră, se formează nori de acid sulfuric pe ea și temperatura de la suprafața planetei atinge 462 de grade Celsius.

O echipă de astrofizicieni a simulat evoluția planetelor din Sistemul Solar. Studiul a inclus și formarea acestora, în urmă cu 4.5 miliarde de ani. Studiul lor despre planeta „geamănă” a Pământului a fost publicat în jurnalul Nature.

Pământul și Venus era similare când s-au format, în urmă cu peste 4 miliarde de ani

În urmă cu 4 miliarde de ani, Pământul și Venus erau fierbinți și acoperite cu magmă. Oceanele se pot forma doar atunci când temperaturile sunt destul de joase pentru ca apa să se transforme în ploaie, de-a lungul a mii de ani.

Sistemul de oceane de pe Terra s-a format de-a lungul a zeci de milioane de ani. Planeta „geamănă” a Pământului, în schimb, a rămas fierbinte.

Venus e a doua cea mai apropiată planetă de Soare. În modelul elaborat de cercetători, aceștia s-au întrebat dacă norii ar fi putut ajuta la răcirea suprafeței.

Deși aceștia s-au format pe Venus, s-au adunat în partea întunecată a planetei. Pentru că planeta se rotește mai lent decât Pământul, aceștia nu au putut răci suprafața. În schimb, au dus la gaze cu efecte de seră, ce au prins căldura în atmosfera densă a planetei. Ca urmare, Venus a fost prea fierbinte pentru formarea ploii.

Temperaturile ridicate asociate înseamnă că orice apă a fost prezentă în formă de vapori, ca o oală sub presiune,”

– Martin Turbet, conducătorul studiului

Pământul ar fi putut avea o soartă similară cu cea a planetei Venus

Condițiile de pe planeta „geamănă” a Pământului ar fi putut să afecteze și planeta noastră dacă aceasta s-ar fi aflat mai aproape de Soare. Ca urmare, temperaturile ar fi fost mai mari și oceanele nu s-ar fi putut forma. Un factor important e faptul că, în urmă cu 4.5 miliarde de ani, Soarele avea o intensitate mai scăzută cu 25%.

Experții cred că acesta a fost „un ingredient cheie în formarea primelor oceane de pe Pământ”.

„E o inversare completă a modului în care privim ceea ce s-a numit de mult „paradoxul Soarelui tânăr slab”,” a declarat Emeline Bolmont, coautoarea studiului.

Întotdeauna a fost considerat un obstacol important în apariție vieții pe Pământ. Dar se pare că pentru Pământul tânăr, foarte fierbinte, acest Soare slab s-a dovedit a fi o oportunitatea la care nici nu speram.

– Emeline Bolmont

În trecut, cercetătorii au crezut că dacă radiațiile solare ar fi fost mai slabe în urmă cu miliarde de ani, Pământul ar fi înghețat. De fapt, realitatea e opusă, potrivit noului studiu despre planeta „geamănă” a Pământului.