Experții speră ca acest studiu să încheie dezbaterea lungă despre centrul Lunii. Până acum, unii cercetători susțineau că nucleul e solid, pe când alții credeau că e lichid.

În plus, cercetarea poate duce și la o înțelegere mai profundă a istoriei Lunii, scrie Science Alert.

Ce se găsește în centrul Lunii

„Rezultatele noastre pun sub semnul întrebării evoluția câmpului magnetic al Lunii,” a declarat Arthur Briaud, conducătorul studiului. „Grație demonstrației existenței unui nucleu și a unei manta globale care se schimbă. Ceea ce ne aduce informații substanțiale despre perioada în care luna a fost bombardată, în primele miliarde de ani ale Sistemului Solar.” 

Pentru a descoperit ce se găsește în centrul Lunii, experții au realizat o cercetare complexă. Investigarea compoziției interne a obiectelor din Sistemul Solar e realizată cel mai eficient prin datele seismice. Modul în care undele acustice sunt generate de cutremure se mișcă și se reflectă din materialul din nucleul unei planete sau al unui satelit natural ajută experții să creeze o hartă detaliată a interiorului obiectului. 

Misiunea Apollo a adunat date despre seismele lunare, dar rezoluția era prea mică pentru a determina stadiul în care se află nucleul. Se știe că există un nucleu exterior fluid, dar a existat o dezbatere lungă despre ce se află în centrul său. 

Pentru a determina adevărul, Briaud și colegii săi au adunat date de la mai multe misiuni spațiale. La acestea s-au adăugat și datele experimentelor cu laser. Astfel, a fost creat un profil cu diferite caracteristici lunare. Acesta include gradul deformării sale de interacțiunea gravitațională cu Pământul și variația distanței sale de planeta noastră. După aceea, au creat mai multe modele, cu diferite tipuri de nucleu. 

Astfel, au reușit să găsească modelele cele mai apropiate de factorii externi. Cu ajutorul acestui studiu, au descoperit ce se găsește în centrul Lunii. 

Cu acest proces, au descoperit mai multe particularități ale Lunii. Printre acestea se numără faptul că există o reciclare ce are loc adânc în mantaua lunară. Ceea ce înseamnă că materialul mai dens coboară spre nucleu și cel mai puțin dens se ridică la suprafață. 

Nucleul Lunii e foarte similar cu cel al Pământului

Potrivit cercetării, nucleul Lunii e foarte similar cu cel al Pământului. Există un strat fluid exterior și un centru solid. Potrivit modelelor, nucleul exterior are un diametru de aproximativ 362 de kilometri. Centrul are un diametru de 258 de kilometri, adică aproximativ 15% din tot diametrul Lunii. 

Centrul are o densitate de 7.822 de kilograme pe metru cubic. Adică o densitate foarte apropiată de cea a fierului, ceea ce a ajutat experții să descopere ce se găsește în centrul Lunii. 

În 2011, o echipă condusă de Renee Weber, din cadrul NASA, a găsit un rezultat similar. Potrivit acelui studiu, centrul Lunii avea un diametru de 240 de kilometri și o densitate de aproximativ 8.000 de kilograme pe metru cubic.

Briaud susține că propria cercetare susține acel studiu. Un astfel de nucleu oferă informații și despre evoluția Lunii.

Potrivit experților, la scurt timp după formare, Luna avea un câmp magnetic puternic. Dar declinul său a început în urmă cu 3.2 miliarde de ani. Un astfel de câmp magnetic e generat de mișcare și de convecție în nucleu.