Vârsta la care creierul începe să îmbătrânească. Din acest punct, abilitățile cognitive se deteriorează

Pentru a determina vârsta exactă, experții au analizat radiografiile cerebrale a peste 19.300 de indivizi, scrie Science Alert.

Vârsta medie a participanților era de 44 de ani. 

Vârsta la care creierul începe să îmbătrânească

Potrivit rezultatelor, declinul cognitiv începe în jurul vârstei de 44 de ani. Din acest punct, degenerarea devine evidentă. După ce trecem pragul vârstei de 67 de ani, acest declin cognitiv e și mai pronunțat și rapid. Când atingem vârsta de 90 de ani, declinul se menține constant. 

Dar vârsta la care creierul începe să îmbătrânească e cea de 44 de ani, în medie, potrivit studiului realizat de experți din cadrul Universității Stony Brook, SUA. Aceste rezultate pot ajuta la crearea unor moduri în care acest declin cognitiv poate fi tratat în etapele ulterioare din viață. 

„Înțelegerea momentului și modului în care îmbătrânirea creierului e accelerată ne oferă puncte strategice pentru intervenție,” a declarat Lilianne Mujica-Parodi, expertă care a participat la studiu. 

„Am identificat o fereastră importantă la vârsta mijlocie, în care creierul începe să prezintă un acces limitat la energie, dar înainte să aibă loc declinul ireversibil. Adică momentul în care se „îndoaie”, nu se „rupe”, a continuat experta. 

Află și care e proteina care prelungește durata vieții.

Dincolo de faptul că a identificat vârsta la care creierul începe să îmbătrânească, experții au descoperit și un factor principal în acest declin. E vorba de rezistența neuronală la insulină. Rezultatele sugerează că, pe măsură ce creierul îmbătrânește, insulina are un efect redus asupra neuronilor. Ceea ce înseamnă că mai puțină glucoză e folosită drept energie. Ca urmare, modul în care funcționează creierul e afectat. 

Metabolismul afectează îmbătrânirea creierului

Potrivit rezultatelor, metabolismul afectează îmbătrânirea creierului. Această teorie e susținută și de o analiză genetică realizată de experți. Activitatea legată de proteina GLUT14, care absoarbe glucoza, și proteina APOE, care transportă grăsimea, a fost corelată cu primele semne de declin. 

Ca urmare, experții au concluzionat că înlocuirea și repararea surselor de energie pentru neuroni poate încetini îmbătrânirea creierului. Ar putea, de asemenea, să ofere o nouă opțiune de tratament pentru afecțiuni precum boala Alzheimer. Proteina APOE ar avea un rol important în dezvoltarea acestei boli, potrivit studiilor precedente.

„În timpul vârstei de mijloc, neuronii sunt stresați din punct de vedere metabolic din cauza unui nivel insuficient de energie,” a continuat Mujica-Parodi. „Nu le e ușor, dar sunt în continuare viabili.”

„Ca urmare, oferirea unei surse de energie alternative în cadrul acestei ferestre critice poate reda funcționarea lor. Dar, în stadiile următoare, foametea prin care au trecut neuronii atât de mult timp a dus deja la o cascadă de alte efecte fiziologice. Astfel, intervențiile devin mai puțin eficiente,” a continuat experta. 

Experții au testa această ipoteză pe 101 de indivizi. Au primit suplimente de cetone. Ceea ce a dus la o sensibilitate mai mare la insulină la nivelul celulelor creierului. Astfel, degradarea a fost suprimată.