Secretul cimentului roman. De ce rezistă clădirile din Roma Antică și acum

Cimentul roman, în multe cazuri, s-a dovedit a fi mai rezistent decât cel modern, care se poate deteriora în câțiva ani, potrivit CNN. 

Acum, experții cred că au descoperit ingredientul misterios care a permis cimentului din Roma Antică să fie atât de rezistent.

Experții susțin că au descoperit secretul cimentului roman

Cercetătorii americani şi europeni sunt de părere că au descoperit, în sfârşit, secretul longevităţii deosebite a acestor minuni ale arhitecturii, vechi de aproximativ 2.000 de ani: un beton capabil să se repare singur, informează AFP, scrie AGERPRES. 

În timp ce unele dintre clădirile moderne cad în ruină după doar câteva decenii, autorii noului studiu speră că descoperirea lor despre secretul cimentului roman va putea contribui la reducerea impactului asupra mediului şi a climei pe care îl are producţia de beton, care generează importante emisii de gaze cu efect de seră.

Până acum, soliditatea betonului roman era atribuită unui ingredient: cenuşa vulcanică din regiunea Golfului Napoli din Italia. Aceasta era trimisă cam peste tot în Imperiul Roman pentru a fi utilizată în construcţii.

De această dată, oamenii de ştiinţă şi-au concentrat atenţia asupra prezenţei unui alt element caracteristic. Ei au studiat mici fragmente de un alb strălucitor, provenite din var, un alt ingredient folosit la obţinerea betonului.

„De când am început să studiez betonul roman, am fost mereu fascinat” de prezenţa acelor fragmente, a declarat într-un comunicat Admir Masic, coautor al acestui studiu publicat în revista Science Advances şi profesor la prestigiosul Massachusetts Institute of Technology (MIT) din Statele Unite. „Ele nu sunt prezente în betonul modern, atunci de ce apar în cel din Antichitate?”

Află adevărul despre luptele cu gladiatori din Roma Antică.

Experţii credeau până acum că aceste fragmente minuscule rezultau din amestecarea deficitară a mixturii folosite la obţinerea betonului sau din materii prime de slabă calitate.

Cimentul conținea un amestec inedit 

Cu ajutorul unor tehnici avansate de imagistică, experții au studiat betonul dintr-un zid din orașul antic Privernum. Astfel, au descoperit aceste mici fragmente albe, secretul cimentului roman. Fragmentele sunt, de fap, carbonat de calciu, format la temperaturi foarte înalte. 

Până acum, se credea că varul a fost încorporat prin amestecare cu apă. Noul studiu susține că a fost adăugat sub formă de var nestins. 

Potrivit cercetătorilor, acest „amestec la cald” este detaliul care conferă betonului roman uluitoarea lui soliditate.

Într-adevăr, atunci când apar fisuri, apa de ploaie care intră în contact cu betonul produce o soluţie saturată de calciu. Aceasta se recristalizează apoi în carbonat de calciu și, astfel, permite acoperirea fisurilor, secretul cimentului roman.

Recent, un oraș roman din perioada imperială a fost găsit la poalele Munţilor Pirinei.

Pentru a verifica noua ipoteză, echipa de cercetători a realizat eşantioane de beton folosind acelaşi procedeu. După aceea, au fisurat apoi intenţionat eșantioanele. În plus, au vărsat și apă peste ele. După două săptămâni, betonul era complet reparat. Un alt eşantion, produs fără var stins, a rămas fisurat.

Pe viitor, oamenii de ştiinţă vor să încerce să comercializeze acest tip de beton cu compoziţie modificată.