Un nor imens de gaze și cenușă ar fi ucis cetățenii Pompeii mai repede decât cred mulți, potrivit The Guardian.

Cele aproximativ 2.000 de persoane care au murit orașul antic nu au fost ucise de lavă. În schimb, ele au fost asfixiate de gaze și cenușă. Ulterior, ar fi fost acoperite de lavă și resturile vulcanice. 

În cât timp au murit oamenii din Pompeii după erupția vulcanului Vezuviu

Studiul a fost realizat de experți din cadrul Universității din Bari, în colaborare cu Institutul Național de Geofizică și Vulcanologie și British Geological Survey, din Edinburgh. Specialiștii au dezvăluit în cât timp au murit oamenii din Pompeii după erupție.

Ei au analizat care a fost durata fluxului piroclastic. Acesta e un flux rapid și dens, format din bucăți de lavă solide, cenușă vulcanică și gaze fierbinți. Fluxul a acoperit orașul antic roman la doar câteva minute după ce a erupt vulcanul. 

Norul letal avea „o temperatură de peste 100 de grade Celsius și era compus din CO2, cloruri, particule de cenușă incandescentă și sticlă vulcanică,” susține Roberto Isaia, din cadrul Institutul Național de Geofizică și Vulcanologie (INGV). 

„Scopul acestei lucrări a fost dezvoltarea unui model prin care să încercăm să înțelegem și să cuantificăm impactul fluxului piroclastic în zonele locuite din Pompeii, la aproximativ 10 kilometri de Vezuviu,” a continuat Isaia. 

Studiul confirmă faptul că locuitorii nu aveau cum să evadeze din fața evenimentului tragic. Cei mai mulți dintre ei au murit sufocați în case, în pat sau pe străzile și piețele orașului. Modelul experților estimează că gazele, cenușa și particulele vulcanice ar fi acoperit orașul în 10 – 20 de minute. Astfel, experții au putut afla în cât timp au murit oamenii din Pompeii. 

„Probabil zeci de persoane au murit din cauza ploii de lapili, ce a căzut peste Pompeii după erupție. Dar mulți dintre ei au murit asfixiați,” a continuat Isaia. El susține că fluxul piroclastic ar fi ajuns la Pompeii în doar câteva minute de la erupție. 

Fluxul piroclastic ar fi „cel mai devastator impact” al unei erupții vulcanice.

„Acele 15 minute petrecute în norul infernal probabil că au fost interminabile,” a continuat Isaia. „Locuitorii nu și-ar fi putut imagina ce se întâmplă. Cei din Pompeii trăiau cu mai multe cutremure, dar nu cu erupții. Așa că au fost luați prin surprindere și absorbiți de norul incandescent de cenușă.” 

Potrivit studiului INGV, ce a dezvăluit în cât timp au murit oamenii din Pompeii, fluxul piroclastic e „cel mai devastator impact” al erupțiilor vulcanice.

„În comparație cu avalanșele, sunt generate de colapsul coloanei de erupție,” a continuat Isaia. „Cenușa vulcanică care rezultă în urma acestui fenomen curge pe pantele vulcanului la viteze de sute de kilometri pe oră, la temperaturi ridicate și cu o concentrație mare de particule.” 

În ziua de azi, Pompeii e al doilea cel mai vizitat sit arheologic din Italia, după Colosseum. În fiecare an, aproape 1 milion de turiști vizitează locația. 

Deși e atât de cunoscut, la nivel mondial, Pompeii continuă să uimească experții. Recent, a fost descoperit și un cadavru neobișnuit în acel sit arheologic.