Bărbatul a fost poreclit Ludvig și a trăit în nordul Europei, în urmă cu 8.000 de ani. Aceasta e prima reconstrucție facială a unor rămășițe umane descoperite în urmă cu un deceniu în Suedia, la Kanaljorden, scrie National Geographic.

În acel sit arheologic, experții au descoperit dovezile unui ritual neobișnuit, așa cum nu au mai văzut până acum.

Craniul uman folosit într-un ritual neobișnuit

La Kanaljorden, în jurul anului 6.000 î.e.n., oase umane și animale au fost aranjate pe o platformă de rocă scufundată într-un mic lac. Potrivit experților, în interiorul craniilor umane ar fi fost descoperite urme de lemn. Acest detaliu sugerează că acestea ar fi fost urcate pe țepușe, ceva ce experții nu au mai văzut până acum într-un ritual din acea zonă.

„E un sit fascinant și chiar complex,” a declarat Fredrik Hallgren, directorul proiectului arheologic, despre Kanaljorden, unde a fost găsit craniul uman folosit într-un ritual neobișnuit. 

Reconstrucția facială a fost cerută de Charlottenborgs slott, un muzeu în apropierea orașului Motala, aflat în apropiere. Muzeul se află într-o vilă din secolul 17, ce a fost construită de contele Ludvig Wierich Lewenhaupt. De aici și porecla pentru bărbatul care a trăit acum 8.000 de ani. 

Potrivit lui Hannah Graffman, directoarea departamentului de cultură din Motala, reconstrucția facială va ajuta localnicii să vadă cum a arătat unul dintre strămoșii lor. 

Află care a fost ultima masă a Omului din Tollund – ce a mâncat sacrificiul uman înainte să moară.

Craniul uman folosit într-un ritual neobișnuit le oferă oportunitatea specialiștilor să înțeleagă mai profund cultura locală din acea perioadă. 

Kanaljorden a fascinat experții care studiază Mezoliticul Scandinav. În această perioadă, ghețarii s-au retras din zonă, ce a dus la mișcări în masă mai mari decât până atunci. 

Kanaljorden e diferit față de celelalte locuri sacre din Mezoliticul Scandinav

Înmormântările din acea perioadă erau realizate, de obicei, în pământ. În cazul acestei zone, craniile a 9 bărbați și femei au fost puse în lac, posibil pe țepușe. Lângă aceste rămășițe umane au fost puse mandibule de animale locale. Printre speciile identificate se numără mistreți, urși și cerbi. 

„E de parcă oamenii și animalele sunt complementare, într-un mod simbolic,” a declarat Hallgren despre Kanaljorden, unde a fost găsit craniul uman folosit într-un ritual neobișnuit. 

„Atunci când te uiți la cranii, cum au fost aranjate, te uiți în imaginarul colectiv al oamenilor de atunci, la religia lor,” a declarat Oscar Nilsson, arheolog și sculptor. 

Recent, genomul uman al unei victime din Pompeii a fost secvențiat, în premieră. Care a fost detaliul inedit descoperit de experți.

Cercetătorii au reușit să obțină ADN de la 6 din cele 9 cranii. Astfel, ei au putut determina alte caracteristici ale oamenilor de atunci, precum culoare ochilor. Unii europeni din Mezolitic aveau pielea mai închisă la culoare decât localnicii moderni.

În timp ce Ludvig avea pielea deschisă la culoare, reconstrucția facială a unei femei din acea perioadă, ce va fi dezvăluită anul următor, avea părul blond, dar pielea mai închisă, potrivit mostrelor ADN. Acum, experții vor să afle de ce au fost aranjate craniile în acest mod.